Astazi mi s-a intamplat ceva ce m-a facut sa imi aduc aminte de pilda datornicului nemilostiv, caruia i s-a iertat o uriasa datorie, iar el, in schimb, ce a facut? nu a putut sa ii ierte unui om o datorie de nimic... Azi mi-a facut cineva un bine cu prisosinta, adica mai mult decat ii cerusem sa faca si a facut-o cu inima plina, si nu din obligatie. Si ma gandesc eu acum: de cate ori nu mi s-a intamplat asta, de cate ori am primit ajutor nesperat, de cate ori nu m-a lasat Dumnezeu in voia mea proasta... si uite asa am acumulat o datorie imensa, imensa, pe care nici nu stiu cum o voi putea plati vreodata... si daca as face bine tuturor persoanelor care imi cer ceva, tot nu as putea suplini tot ce am primit...
Iata,pentru cine doreste, un comentariu la pilda datornicului nemilostiv - de ce trebuie sa iertam -
http://www.crestinortodox.ro/predici...a-dupa-rusalii