[cristiboss56]

Nu-i nimic mai scump la Dumnezeu ca timpul pe care ni-l dă să-l trăim. Pentru că a sufla şi a răsufla e tot de la Dumnezeu. Şi atunci a avut marea prudenţă Domnul Hristos să ne spună că "nu se mişcă fir de păr fără voia Mea ". Suntem guvernaţi de Dumnezeu în toată mişcarea, în toate gândurile noastre ascunse. Sigur că depinde şi pe ce poziţie te aşezi. Având în vedere şi numai lucrul acesta : viaţa veşnică. Dacă te rătăceşti , dacă eşti neatent sau eşti ateu- Doamne fereşte ! Că-i mai gravă starea aceasta , nepăsarea aceasta. Aceasta cu siguranţă este nesuferită la Dumnezeu. Pentru că nu e supărat Dumnezeu pentru anumite greşeli pe care le facem cât e supărat că suntem NEPASATORI. Vroiam să deschid un topic despre NEPASARE, dar am crezut mult mai de cuvinţă a aminti aici de NEPASARE . Ne amânăm existenţa, mergem pe inerţie. E o mare greşeală ! Trebuie trăit fiecare moment în toată plinătatea lui. Să te cunoşti pe tine. Fiinţa omenească, care e făcută după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, se izolează după propria fiinţă. Nu Dumnezeu l-a dat afară pe Adam din Rai, ci Adam s-a dat afară singur. Ăsta-i omul ! Sfântul Grigorie de Nyssa , pe care Biserica noastră îl pomeneşte Duminica asta, adică mâine şi care a fost fratele Sfântului Vasile cel Mare, a fost întrebat : "Ce zici despre om ?" şi a răspuns Sf. Grigorie : "Este copleşitor de neânţeles". Dumnezeu păstrează încă taine despre om, necunoscute nici de îngeri şi necunoscute nici de lume. Pentru că e după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu. E singura fiinţă creată după chip şi asemănare. Omului i s-a încredinţat marea răspundere să supravegheze întreaga creaţie. Şi satan luptă din răsputeri , cu o râvnă pe care oamenii nu o cunosc, să ne scoată din cap că suntem asemănare cu Dumnezeu. Pentru că îi cam ocupăm locurile. Treaba lui, dar noi aşa suntem creaţi , după chip şi asemănare. Şi creaţia lui Dumnezeu nu poate fi dezminţită sau interpretată. Suntem chip şi asemănare a lui Dumnezeu. Deci avem mare siguranţă, dar şi mare răspundere. Este de aceea foarte grav să nu ştii că tu trăieşti şi cine eşti. Mare greşeală această stare de necunoştinţă proprie. Instinctul acesta de a trăi îl are şi porcul , îl are şi orice animal. Dar atât ! Omul are are conştinţă, are dăruire dincolo de raţiune. Mi-am adus aminte de un răspuns pe care l-a primit Părintele Teofil Părăian de la avva Dometie la întrebarea , cum sunt părinţii de la Sfântul Munte : "Să nu-ţi închipui că la Sfântul Munte sunt oameni veniţi din cer pe pământ ! Sunt oameni de pe pământ. . . care doresc să ajungă în cer ! ". Până la urmă , nu de moarte să ne cutremurăm , ci de veşnicia ei ! "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul ! "