Citat:
În prealabil postat de dorinastoica14
[i]Când cei doi devin un singur trup și sunt în același duh se îngăduie unul pe altul, dar dacă sunt robiți acestei patimi (sexul) căsnicia se duce de râpă.
Dacă vom ști să ne abținem pentru a face voia lui Dumnezeu (în posturi și sărbători) lesne va fi să facem aceasta când unul din soți ajunge la neputință.
|
Cred ca ai mare dreptate. Eu el spun asta elevilor in legatura cu relatiile sexuale inainte de casatorie, cu oricine, ca sa 'se distreze'. Multi baieti au aceasta ideea, ca de, sunt tineri si trebuie sa profite, cand s-or casatori vor fi insa fideli sotiei (pe care evident o vor feioara - este vorba aici de baieti din medii crestine orientale, armeni, arameeni de exemplu). Ce vor face ei, daca nu au fost in stare sa se abtina inainte o vreme, cand sotia va fi bolnava sau lehuza? Cum vor rezista cel putin 40 de zile dupa nastere? Cum vor invata sa o respecte, sa respecte si dorinta ei? Etc
Si postul conjugal are si acest sens, sa invatam sa daruim celuilalt, nu sa cerem de la el ca avem nevoie, sa invatam sa ne abtinem cand dragostea ne-o cere. Cu toate acestea sunt de acord.
Insa revin - stiu ca va bat pe toti la cap dar mi se pare important: 1) una e postul alta e sarbatoarea - a cere post in zile de sarbatoare dovedeste ca ceva e putred in Danemarca cu conceptia noastra despre sexualitate 2) postul este bun dar nu trebuie vazuit ca o lege si este adaptabil la cuplu; sexualitatea este un domeniu foarte personal, foarte greu de pus in tipare 3) (subpunct la 2) sunt situatii ca cele descrise de Sophia, in care cei doi deja tin alt post, cel al bolii, al varstei, al diverselor stresuri si neputinte; ei deja se infraneaza din aceste cauze si nu au o viata sexuala foarte abundenta - in acest caz, mie mi se pare ca a le mai impune si reguli stricte de post este un
nonsens.