Eu cred ca e foarte important ca tinerii sa observe ca cei care merg la biserica sunt si ei oameni. Adica ca "bisericosii" gresesc si ei si isi si recunosc greselile. Modestia si cautarea adevarului atrag, chiar daca nu instantaneu. Iar noi nu vrem convertiri care sa fie focuri de paie. Avem increderea ca focul care arde mocnit, desi nu e evident si nu face impresie, e mai durabil.
Orice activitate care se face cu dragoste si interes (inclusiv daruirea unui pahar cu apa) poate duce la catehizare.
Anul trecut dupa Sf. Pasti am iesit la iarba verde si la pescuit cu un grup de tineri (peste 20 de ani) din parohie. Parintele a fost cu noi. La intoarcere cam toata lumea vorbea de teme duhovnicesti, desi la inceput se parea ca vom merge acolo pentru distractie. Unul din baieti, care are 30 de ani si care in trecut si-a tocat multi bani pe la cazinouri, vine acum in fiecare Duminica la Biserica si ii aduce cu el si pe colegii de apartament. Postesc cu totii. Nu stiu ce e in inima lor, dar ceva se intampla. Acest baiat, atunci cand a venit la biserica aici prima data, nu a fost NICIODATA judecat, ci doar ascultat, cateodata sfatuit si acceptat in grupul "celor vechi". Singur a pus intrebari la care, rand pe rand, i s-a raspuns. Desi in viata lui nu a citit aproape deloc, acum incearca Psaltirea si e tot timpul coptat la strana sa citeasca la rugaciunile care se fac in timpul saptamanii.
|