Citat:
În prealabil postat de heaven
Nu stiu cum sunt altele,dar eu sunt femeie si pentru a aduce pe lume un copil ai nevoie de sprijin din toate punctele de vedere,cel mai important fiind cel sufletesc,iar in al doilea rand m-as gandi si la acel copil,pentru ca nu il fac pentru mine...m-as gandi pentru ce sa il aduc pe lume sa creasca fara tata?Modelul patern este foarte important in dezvoltarea psihologica atat a fetitelor,cat si a baieteilor.
Ma pot gandi doar ca acele femei sunt suflete foarte singure,care au pierdut orice incredere in barbati si care cred ca aducerea unui copil pe lume le-ar astupa acel gol sufletesc,dar nu cred ca asta este o solutie.Un copil este o fiinta careia trebuie sa ai ce sa ii oferi,nu un pansament de pus pe rana deschisa.
|
Exista fete pe care le sprijina familia, si probabil cumva ele simt ca au acel ajutor sufletesc de care ar avea nevoie...
Si eu cred la fel, chiar daca a aduce un copil pe lume inseamna a gandi aceasta decizie din mai multe puncte de vedere...pe undeva foarte multe femei considera totusi, intr-un oarecare procent ca e o realizare a lor, sau singurul lucru de care mai au nevoie pentru a se simti implinite si pentru a simti ca nu ar avea nici un regret in urma lor...
Pe undeva cred ca e si mult pesimism, pot lua aceasta decizie in urma unor exemple negative din viata lor, din familie...tati care nu se ocupa de copii, si mama e cea care le face pe toate, barbati afemeiati care mai mult rau fac in familie, decat bine...si atunci hotarasc sa ia aceasta decizie in urma analizarii ei numai de catre ele, fara a mai depinde de bunavointa si de increderea/promisiunea unui barbat, care azi e...maine poate sa nu mai vrea sa fie.
Cunosc un caz in care o tipa ramasese insarcinata inainte de casatorie, tipul a venit din strainatate de unde venea cand si cand...au facut nunta, el a plecat....relatia si asa scartaitoare s-a dus de tot, intr-un final au divortat, dar copilul a crescut practic fara tata..nici la nastere nu a fost prezent, ci doar sporadic...dar bunicii i-au fost alaturi, bunicul era ca un tata pentru copil, si nu am vazut sa simta lipsa unui model masculin in viata lui...