Citat:
În prealabil postat de glykys
Femeia aceea fiind deja gravida sau dorind sa ramana cu o amintire de la sotul ei? Sunt doua lucruri diferite. In primul caz, nu are ce face, trebuie sa pastreze copilul, in al doilea caz... mi s-ar parea un gest de egoism... si eu am crescut numai cu un parinte (si cu doi bunici, din fericire) si e greu... Mi se pare un act de bravura prost inteles.
|
Vorbeam de cazul al doilea. Nu cred ca ar fi egoism, unu, pentru ca poti si sa iti pui speranta in Dumnezeu care va avea grija ori sa il vindece totusi pe tata, ori sa il ajute pe copil sa creasca bine si fara. Din moment ce la cununie, Dumndezeu ne binecuvanteaza pentru nasterea copiilor, atunci ne putem cred asuma acest risc.
Doi, pentru ca dand viata nu faci un lucru rau. Viata merge inainte, chiar cand unii trebuie sa moara. Raspunsul acestui cuplu la pericolul mortii ar fi viata si speranta, deci.