"Si au zis apostolii catre Domnul: Sporeste-ne credinta.
Iar Domnul a zis: De ati avea credinta cat un graunte de mustar, ati zice acestui sicomor: Dezradacineaza-te si te sadeste in mare, si va va asculta."
Deci cand apostolii zic "sporeste " ,de fapt ei habar nu au ce zic.Pentru ca Domnul ne raspunde ca nici macar nu avem credinta,cantitativ,nici cat 'bobul de mustar"
Cum sa sporesti,ceva care nu exista ?
E o mandrie de a zice : <<sunt credincios ,dar as vrea sa fiu si mai mult>>
Caci daca ai fi credincios doar putin , nimic nu ti-ar fi cu neputinta.
Credinta este o esenta rara,care ori este ori nu este.Nu poti fi partial credincios.
Caci daca crezi in Dumnezeu,e ca si cum Il vezi ,ba chiar daca nu l-ai vedea,si tot L-ai simti.
De aceea Domnul ne arata o cale mai sigura,si anume smerenia
"Asa si voi, cand veti face toate cele poruncite voua, sa ziceti: Suntem slugi netrebnice, pentru ca am facut ceea ce eram datori sa facem."
Deci nu marimea credintei sa ne intereseze ,ci cunoasterea neputintei noastre .
|