Vasile Voiculescu CLXXIII
Te mistuie iubirea? Credeai ca-i o papusa,
Sa-ti faci un joc cu toane, ca in copilarie.
Cand ea-ti cerea o fire de salamandra vie,
In tainica-i vapaie sa arzi far' de cenusa.
Ea nu sta-n trup, stapana a carnii si-a placerii,
Inflacaratu-i spirit, urgie, le consuma;
Isi cata-n noi duh geaman... si, de-l imbii cu huma,
Ramai o biată urna cu zgurile durerii...
Te ispiteste jindul sa-mbraci si fericirea
Cum pui, pentru petreceri, o rochie de brocarte?
Dar trebuie-nfruntata cu spaima, ca o moarte...
Caci ea, ca sa patrundă, iti sparge-alcatuirea,
Preface in genune launtrul tau, anume
Ca sa incapa-acolo, cu ea, intreaga lume.
__________________
"Ortodoxia nu convinge, ea seduce.."
|