Citat:
În prealabil postat de Fani71
1.Parerea mea este ca putem face acest sacrificiu al 'intimitatii' noastre duhovnicesti pentru dragostea fata de ceilalti.
2. Si putem sa facem rugaciuni comune in numele a ceea ce avem comun.
3. Cred ca noi ortodocsii avem prea mult tendinta sa ne pastram comorile pentru noi.
|
1. Dreapta credinta si slujirea liturgica nu se "jertfesc" pentru nimic in lumea asta.
Sa nu ne mai aducem aminte de cazuri de impartasire la catolici a unor ortodocsi, mizand pe "asa am simtit, din drag fata de ei".
Nici pentru cel mai drag om al nostru nu avem voie a face "pogoraminte" din credinta Sfintilor Parinti.
"Cine iubeste pe mama sau pe frate mai mult decat pe Mine, nu este vrednic de Mine", zice Hristos.
2. Putem face rugaciuni pentru toti catolicii, budistii, musulmanii si ateii din lume...
... insa nu ne putem inchina impreuna, caci nu credem aceluiasi Dumnezeu.
Faptul ca si ei pomenesc pe "Iisus Hristos" nu este suficient pentru a sustine ca "Il avem in comun".
Pentru cateva litere "
-que" adica renumita erezie catolica Filioque, Sfintii Parinti au facut Sinod si au dat anateme.
Iar noi, bagam in Altar pe toata lumea.
3. Comorile noastre nu le ascundem, ci le pastram, ca oricine vrea sa le vada, sa o poate face.
Doar traind in dreapta credinta si in nevointa Parintilor nostri putem spune ca inca avem "comori".
P.S. !!! Ii iubesc pe catolici, pe protestanti si pe toti ca ei, mai mult decat toti cei cu care am stat de vorba.
Insa... totul pana la rugaciune in comun. Asta mi se pare o mare cadere.
Sa ne rugam mult pentru ei, dar nu impreuna cu ei !
__________________
"Intru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei, daca veti avea dragoste unii fata de altii." (Ioan 13,35)
"Va spun ca pentru orice cuvant desert, pe care-l vor rosti, oamenii vor da socoteala in ziua judecatii." (Matei 12,36)