Citat:
|
În prealabil postat de Alexandr_Bazil
Sovidiu...lamureste-ma: de ce ai tu dreptate si nu au dreptate cercetatori renumiti pe plan mondial? De ce teoriile tale, in stare incipienta, sunt corecte si cele general acceptate si probate sunt gresite?
|
Poi nu ca eu am dreptate si ei nu ca si cum am fi in opozitzie flagranta, cam ca si guvernul si opozitzia, ci s-ar putea sa am si eu dreptate, dar odata cu ea ma si cam apuca groaza deoarece avand o parte frumoasa ce da posibilitatea unor dezvoltari si calatorii spatziale, are si cateva posibilitatzi nefaste in functzie de respectivii binevoitori care le-ar putea interpreta si folosi misheleshte astfel incat m-ar apuca niste tipuri de teama bizara cam ca a tuturor novatorilor in domeniul stiintzei ce se gandesc cu frica la urmasii lor, in privintza ca oarece destin trist se datoreaza si lor in oarece masura. Deci mi-e frica sa nu ajung sa privesc din panteonul oamenilor cu idei catre ceilaltzi oameni cu ochii fatalitatzii dezgustate ca am contribuit la acest destin inutil si pervers, in schimb in loc sa cucerim spatziul cosmic, ne formam ca si tampitzii (tot oameni cu idei) acel cer de arama ata de dureros, un fel de drob de sare deasupra capetelor ce inlocuieshte, tot misheleshte, cerul ala de arama care nu era totusi chiar asha de groaznic, cum spunea parca sf. Vasile cel Mare, din care nici macar nu am citit dinpacate, dintr-o alta frica bizara, personala, si nici nu ash vrea sa citesc... mi-e suficient sa stiu ca acel sfant a citit... sper sa-mi fie suficient.
Deci revenind la intrebarea ta, teoriile despre care spuneam sunt pentru mileniul 4 sau cinci, daca vor mai exista ... deci oricum nu-si prea au sensul discutziile referitoare la ele, si oricum teoriile nu sunt decat in prima lor faza, de explicatzii succinte, de pareri descrise simplist dar care au valeentze de adevar, si care culmea, nu prea concorda cu ce zic specialishtii... dar eu le cam gasesc, valabile.
Ma simt ca si cum ash fi un copernic in miniatura, si care si el n-avea nici in clin nici in maneca cu nimic din ocupatziunile vremii... deci ce ash avea de discutat cu tine sau cu cercetatorii...!? s-ar putea in cel mai bun caz sa fiu un cobai inutil ca atatzia altzii. Nu sunt destui sacrificatzi pe altarul shtiintzei? Nu ca nu este frumos sa te sacrifici pentru cauze nobile, dar ma intreb ca un fel de indoiala dureroasa, dar daca scopul totusi nu prea scuza mijloacele?
Deci sper sa ma ajute Domnul Iisus sa pun teoriile la punct, sa le intocmesc asha cum voi reushi si cum va fi sa fie si atunci dupa ce le vei citi, vom putea discuta, si pe marginea lor, cat si despre valabilitatea lor.... Deocamdata itzi multzumesc de-ntrebare... si camatat ???