Probabil cu cat va trece timpul mai mult, cu atat ajungem sa ne pierdem increderea ca e in puterea noastra sa schimbam ceva. Nici nu mai stim ce sa mai credem!... Oricum, suntem destul de incurcati pe celelalte planuri... vaccinul gripei porcine se pare ca a fost un adevarat esec ca sa nu spun o lovitura de gratie de a caror efecte probabil vom afla destul de curand; interesele altora vor fi intotdeauna deasupra intereselor natiunii noastre, iar pentru ei nu conteaza nivelul nostru de trai si speranta de viata, ci cat profit au mai reusit sa acumuleze!...
Nu stiu... Cateodata chiar ma intreb daca 2012 nu e cumva o prapastie care sa ne inghita pe toti... Nici noi, cei de pe-aici n-am proceda altfel, in cazul in care am fi in locul lor... Totul se intoarce impotriva noastra, ca un bumerang, si orice-am face, tot nu putem schimba ceva. Poate noi, chiar ne-am schimbat intr-o oarecare masura, dar pentru cei din jurul nostru e greu de crezut ca vom putea face ceva. Cand Parintele Arsenie a incercat sa-L induplece pe Dumnezeu, i s-a raspuns "Nu te ruga de mine sa-i iert, ci roaga-te de ei sa se pocaiasca!"
E adevarat, orice initiativa pozitiva, e mai mult decat nimic, iar asta ne ajuta pe noi insine inainte de orice. Cat despre tara noastra, nu noi, o mana de oameni (nici macar 20 si apropo de aceasta cifra, mi se pare hilar: de ce nu 19, de ce nu 21, de ce nu 100, de ce nu 22 de milioane?...) ci ceea ce se numeste institutia de baza a ortodoxiei romane: BISERICA ! Daca toate bisericile, la unison, ar intelege sa faca slujbe speciale in acest sens, cu certitudine s-ar schimba ceva. Dar n-o sa ne trezim nici macar in ceasul al XII-lea fiindca vrem intotdeauna sa faca altii pentru noi, ni se pare intotdeauna ca de fapt nici nu e asa de grav precum pare si mai ales credem ca Dumnezeu are intotdeauna un as in maneca pastrat anume pentru noi, fiindca meritam!... Nu vedem cata ura si dezbinare porneste chiar din sanul bisericii impotriva altora; nici nu ni se pare important, fiindca totul se justifica din punctul nostru de vedere care stim mai mult decat Dumnezeu ne-a ingaduit sa aflam!

In ce ma priveste stiu ca m-am inscris sa citesc catisma 14. Din pacate se pare ca cei 20 de voluntari care sa inteleaga cu adevarat si sa accepte efortul si poate sacrificiul acestei initiative, sunt greu de gasit si nici nu-i de mirare: nu oricine este obisnuit sa tina post 40 de zile; nu oricine are un program oarecum relaxat astfel incat sa vrea sa citeasca in taina fara sa fie deranjat de ganduri sau de cei din preajma; nu oricine este obisnuit cu cel putin 20 de minute de rugaciune in fiecare seara, astfel incat cititul sa nu i se pare un calvar si dupa fiecare citit in galop, sa rasufle usurat ca dupa o grea povara!... Suntem diferiti si nimeni nu se asteapta ca acest forum sa aiba useri adanciti in experienta rugaciunii! Ca atare, eu renunt la catisma 14 si voi spune in continuare (ca si pana acum) Paraclisul Maicii Domnului, la care, prin voia Lui Dumnezeu, nu mai am demult nevoie de carte. In incheierea Paraclisului, m-am obisnuit sa spun dupa cum ma inspira pe mine Ingerul Pazitor, gandurile mele pentru preoti, pentru neam si tara. Atata pot eu si imi cer iertare daca prin renuntarea la catisma, am dezamagit pe cineva! Dar simt ca aceasta initiativa... "se duce la vale"!...