Citat:
În prealabil postat de anaana71
iti dai seama cu ar fi sa te duci la persoana care nu-ti place si sa spui: stii am un sentiment puternic ca imi esti antipatica, sa nu ma intrebi de ce, dar pur si simplu nu te plac  sau mama ma intreaba de X cum mi se pare, si sa-i spun: intreaba-l pe X cum e. daca e vorba ca aud de X ca a facut si a dres, nu mai stau sa-mi dau cu parerea cu Z si y, il intreb direct pe X cum sta treaba.
aici, am spus mai tarziu, ca e vorba cand te intreaba cei apropiati. daca, de ex. colega mea de birou sau vecina de la et 4 ma intreaba de X, normal ca evit sa-mi dau cu parerea.  |
Da, e foarte interesant un anumit aspect...am constatat de-a lungul timpului ca persoanele care nu se exprima in general ( nici de bine, nici rau) nu prea se integreaza intr-un anumit colectiv...pentru ca una e sa ai o atitudine clara " Nu stiu, ma abtin...nu o cunosc, Dumnezeu o stie!" si alta sa taci. In general cei care nu pot fi cititi nu sunt nici catalogati ca fiind de incredere...si atunci poate aparea atitudinea de evitare a abordarii anumitor subiecte in prezenta lor...pentru ca nu se stie in ce ape se scalda respectivii
Pe cand eram in liceu, aveam o colega care nu prea era simpatizata...si fiind si timida probabil, normal ca nici nu isi exprima opiniile pentru ca nu era nici macar intrebata...si tin minte ca toti iti faceau semne sa taci cand era si ea de fata pentru ca era privita ca o posibila turnatoare
...si chit ca stiam ca nu e, mi s-a parut interesant fenomenul in sine.