ZEII VECHI SI NOI
ARTICOL DE MARIUS BADESCU
Efes, al patrulea oras ca marime din Imperiul Roman, era cunoscut drept orasul-gazda al zeitei Artemis, pentru greci, pentru romani Diana.
Templul inchinat zeitei-mama, una dintre cele sapte minuni ale lumii antice, era loc de pelerinaj dar si cea mai importanta sursa de venit a orasului.
Visteria acestuia era atat de plina, incat servea drept banca comerciala, de aici imprumutandu-se chiar si imparatii. Totul era de vanzare.
Pe plan spiritual, mantuirea era relativ ieftina, dar totusi aducatoare de venit: argintarii ofereau statuete cu Artemis sau cu templul Dianei, proprietarii de taverne si hanuri ofereau confort, prostituatele isi vindeau trupul, sexul fiind considerat drept act de inchinare.
Intr-o astfel de atmosfera, nu e de mirare ca aparitia lui Pavel, cu al sau mesaj despre un zeu nou, Hristos - fara cont in banca si imposibil de induplecat cu arginti - a scandalizat intreg orasul.
Pavel predica falimentul: exorcisti si vrajitori, argintari, prostituate si bancheri, toti ar fi ajuns in somaj tehnic daca urmau invatatura sa.
Din fericire pentru noi si din pacate pentru ei, viata bate filmul si Hristos idolii pagani. Multi si-au ars idolii inaintea tuturor si au realizat ca “zeii facuti de maini nu sunt dumnezei”.
Dar ce sunt atunci? Sunt micii demoni care ne “ajuta” sa-L ignoram/uitam pe adevaratul Dumnezeu; au supravietuit timpului, au insotit crestinismul de-a lungul istoriei si s-au intrupat in idolii moderni.
Artemis-ul lor s-a faramitat in mii de zei, colorati si frumos impachetati, pe care ii purtam in inima si-n minte, zilnic. Mai putin vizibili dar la fel de daunatori.
Intr-o zi banala, acum aproape doua mii de ani, Isus te avea PE TINE in gand.
Ochii sai sfasiati de durere erau atintiti spre cer, picioarele si mainile tintuite pe o cruce, iar ultimele sale cuvinte au adus mantuirea unui talhar si iertarea calailor Sai.
Si tu, intr-o zi obisnuita, vrei nu vrei, ai sute de ganduri ce-ti ocupa mintea, ochii tai privesc in mii de parti, picioarele-ti trec prin zeci de locuri, mainile tale alina pe cineva sau te duc in pacat, vorbele tale incanta sau dezamagesc.
Tot ce faci este inchinat pe altarul cuiva, altarul tau, altarul altui om, zeu, Dumnezeu. In lumea noastra, cea in care “Hristos e totul”, uneori nimic nu pare a fi al Sau, pentru ca orice lucru devine idol, cand tine loc de Dumnezeu...
Familie, casa, masa, jocuri video, muzica, pornografie, internet, filme, prieteni, carti, baruri, cumparaturi, iubit(a), somn, masina, Kenvelo, fittnes, biserica, cariera, arta, avere, televizor, cafea, zambete si lacrimi, o viata caldicica si o mantuire ieftina.
Pe ce altar arde jertfa ta de zi cu zi?
Articol de Marius Badescu
|