In urma unui accident de circulatie, apare politistul in timp ce soferii se contrazic intre ei, care si cum a gresit, avand drept martor un cetatean care se aflase prin preajma:
Primul sofer: - Dom'ne, eu veneam de-acolo, frumos si am semnalizat din timp inainte sa fac manevra. Nu-i asa, nene?
Martorul: - Exact. Asa este. Aveti dreptate!
Al doilea sofer: - Fugi, dom'ne nu mai abera! Te-ai apucat sa semnalizezi odata cu manevra, zi-i, nene, n-am dreptate?
Martorul: - Ba da, asa este! Aveti perfecta dreptate!
Politistul: - Pai parca inainte spuneati ca celalalt are dreptate!?!
Martorul: - Si dumneavoastra aveti dreptate!!

Cam asa se intampla si pe-aici. Toata lumea are dreptate, dar toata lumea ESTE in greseala. Chiar si tu, inorog, care ai simtit nevoia "sa te urci pe-un bolovan" pentru a-ti exprima punctul de vedere intr-un mod usor sarcastic. Adevarul este undeva la mijloc. E adevarat, mantuirea nu poate fi decat individuala, dar, vai, cam la ce grad de manipulare nociva, suntem supusi la nivel mondial... Si nu-i corect. Adica acceptam scopul si mijloacele altora de a ne indobitoci, dar cand este vorba de apelul la veghe si la citate din Sfintii Parinti, ti se pare fatarnicie!... Personal, foarte rar ma folosesc de "citate", iar asta din doua motive: 1 - stiu ca exista, dar mi-e lene sa le caut; 2 - Nu stiu de ce, dar gestul ma irita cand il vad la altii si mi se pare ca nu reusesc singuri sa exprime un punct de vedere. Dar asta totusi nu trebuie luat ca ceva negativ. Mantuitorul a avut in fata multe ispite si spunea: "De ce ma ispititi, fariseilor? ESTE SCRIS ca..."
Ideea este ca fiecare are propriile framantari interioare si fiecare doreste sa faca ceva... "mai mult" pentru propria lui mantuire. Este modul cum a inteles fiecare calea Adevarului. Nu trebuie sa ne batem cu caramida in piept pentru ceea ce facem si - am spus-o de zeci de ori pe acest forum - nu trebuie sa ne imbacsim mintea cu judecata asupra celor care NU sunt ca si noi. Daca ei se vor mantui sau nu, are Dumnezeu destule posibilitati sa le arate cararea; nu e cazul sa le-o aratam noi, ca mai rau ii smintim, iar odata cu ei si pe noi insine!
Dar daca mesajul tau s-a vrut printre altele sa condamne sau sa zadarniceasca dorinta catorva suflete de a se ruga cu umilinta si sufletul deschis pentru iertarea pacatelor neamului si binele acestei tari, atunci cu parere de rau trebuie sa-ti spun ca e pacat de toate vorbele pline de intelepciune pe care le cuprinde mesajul, luat pe bucatele.
Nu te supara pe mine (sau pe unii dintre noi). Suntem cu totii o "adunatura" oarecum haotica, ce incercam sa formam o "gramada ordonata" pentru o audienta speciala la Doamne-Doamne! Probabil, nu cantam toti pe acelasi diapazon. Probabil de multe ori o sa-I creeze disconfort fiindca ceea ce se doreste o "cantare" sa fie de fapt o "lalaiala" penibila... Dar eu stiu ca la Dumnezeu, oricine este primit si chiar daca prostia si naivitatea noastra in materie de credinta Il mahneste, apreciaza totusi indrazneala si staruinta noastra de a-I bate la usa Milostivirii!