Citat:
Īn prealabil postat de inorog
@Omubun
Poate eu gresesc insa cum vad lucrurile arata asa:
In vremea cand eram eu foarte tanar si am descoperit (adaug: daca nu se intampla, poate n-as mai fi trait) ortodoxia, era asa clar trasat in societate cine erau "baietii buni" si cine erau "baietii rai" ca aproape nu existau discutii. Steinhardt a fost botezat "interconfesional" in puscarie, de un ortodox si un grecocatolic. Pastorul Wurmbrand a ramas luteran in inchisoare si a murit ortodox deunazi. Au fost atatea ridicari si caderi incat stiau toti un lucru: e razboi, e unul nemilos, nu e timp de palavrageala. Stiau si spuneau toti ca uciderea in inchisoare te face "cel mai" crestin, ca asta depaseste orice problema confesionala pentru ca nu poate nimeni sa urce la Hristos si sa spuna "da-l jos pe talharul de-a dreapta de langa Tine ca nu spune Crezul cum ne place noua". Parintele Cleopa a spus formidabil de bine ca nu exista un singur fel de marturisire, concordant cu ce spune Apostolul Ioan: sunt trei care marturisesc pe pamant: duhul (dreapta credinta), apa (ritualul) si sangele (martiriul) si acesti trei una sunt (si adaug eu: risc infricosator isi asuma cine judeca pe aproapele incercand sa desparta una de alta). Nu voi continua acum ca nu e vorba direct de asta.
In vremurile noi, neexistand un dusman comun, vizibil, mare, constrangator, multi oameni zelosi simt ca ar face ceva bun pentru marturisirea dreptei credinte dar nu exista o tinta. E vremea unei tinte mai interiorizate, cred eu, si a maximului discernamant inainte de a pune degetul si a zice "priviti, dusmanul". Asta e tot. Nu s-a schimbat ortodoxia. S-a schimbat razboiul. E bine ca exista zel sa discernem ce si cum. Ar fi mult mai rau sa nu mai existe.
|
Scuze,
inorog, nici nu observasem replay-ul tau. Intre timp s-a scris mult, mult, si - as vrea sa cred - cu folos!... Iarta-ma de intarziere, te rog.
Sunt convins ca, in adancul sufletului tau, ti-ai creat ca si mine propria ta convingere si ai tendinta - ca si mine!! - sa tratezi cu superficialitate tot ce depaseste granita sistemului tau de evaluare. Din pacate viata e mult prea complexa si fiecare dintre noi reprezinta un punct de vedere acceptabil intr-un anumit complex de imprejurari. Sau, dimpotriva, fiecare face dovada clara ca e total deplasat in alt complex de imprejurari. E usor sa ne sustinem cu ostentatie propriile convingeri, dar ce ne facem cu cei din jur care au propriul rationament, au Ingerii lor pazitori carora le sunt credinciosi, au Duhul lor Sfant, care-i determina sa-si sustina propriile convingeri. Cine esti tu? Cine sunt eu? Cine e oricare dintre noi care incearca sa convinga ca el este infailibil? Razboiul actual (am mai spus-o) este cel dintre noi. Nu ne respectam, nu ne iubim, ne vanam si avem impresia falsa ca detinem Adevarul Absolut. Si, mai ales, vorbim... vorbe!... Imi arunc din cand in cand cate o privire pe acest forum (de altele nici nu mai spun!!) si vad multa risipa, multa disputa intre orgolii - de mule ori in numele credintei!... Ne rugam putin, dar vorbim cat cuprinde. Am renuntat la televizor, nu mai citim nici ziare, siguri fiind ca ne fac rau... Dar ne risipim harul duhului sfant vorbind... vorbe. Catre cine si in folosul cui?? Dumnezeu stie!! Din pacate nici eu nu fac exceptie... Sunt constient ca imi pierd mult prea mult timp pe internet, cand poate sunt lucruri mult mai importante pentru suflet, de realizat!
Citat:
Īn prealabil postat de inorog
Exprimarile mele... pai, frate eu sunt medic si acum lucrez pe ambulanta. Sunt obisnuit sa tip, sa vorbesc autoritar, sa dau ordine, sa n-am pe nimeni deasupra mea ca sef cand sunt in exercitiul functiunii (afara de sefii care nu se vad, hehe). N-am zis ca-s sfant. Abia daca as incepe sa ma comport ca si cum as fi, dati-ma afara de aici pana nu iese ceva mai rau :)
|
Esti medic!... Dumnezeu sa te binecuvinteze si sa ai in suflet intotdeauna convingerea ca trebuie sa fii un om integru si nepartinitor, pentru ca - Doamne! - multe ispite va mai ies in cale si multi dintre voi se pierd pe drum. Cat despre faptul ca esti obisnuit "sa tipi" , poate ca trebuie sa mai "umbli" un pic la "ambient". "Vorba dulce, mult aduce!"
PS - N-as vrea sa te fi suparat. In general imi place cum gandesti si eu stiu ca, la nervi, si eu tip... Dar la sfaturi sunt... doxa!!