Citat:
În prealabil postat de Imogene
Vorbeam de oameni in general. Daca noi nu privim spre noi si nu ne vedem asa cum suntem e greu sa schimbam ceva la noi. Din experienta mea am observat ca nu se prea pune accent pe pocainta si nu prea se intelege ce-ar putea sa insemne smerenia la neoprotestanti. Inteleg prin ce treci, dar nu uita ca putini sunt si au fost sfinti si dupa cate lupte. Restul suntem oameni care luptam cu diverse patimi, dintre care trufia e cea mai rea si se invinge ultima si se prea poate sa nu o invingem niciodata. Poate ca suferinta ta te face sa le vezi atat de accentuat neajunsurile.
|
Sunt sigura ca suferinta mea nu numai ca ma face sa le vad neajunsurile, dar ma face sa nu-i suport. Am in familie o matusa penticostala, cu care chiar ma intelegeam bine si de cate ori veneam in Romania o vizitam. Dar acum, nici nu vreau sa mai aud de ea. Stiu ca nu are nici o vina, dar pentru simplu fapt ca face parte din secta asta, am ajuns sa o dispretuesc... Nu pot minti, spunand ca am dragoste pentru semenii mei asa cum ne cere Scriptura, pentru ca nu am. Am fost o femeie care n-ar fi zis un cuvant rau nimanui, nu ar fi jignit pe nimeni, as fi dat si haina de pe mine daca mi-o cerea cineva... Si ce-am ajuns din cauza lor?... O pacatoasa, a carei inima e plina de venin si de inversunare...Iarta-ma Doamne si fa-mi inima curata si smerita....