Sunt de acord cu tine.
Dar asta inseamna ca nici sentimentele si trairea nu-s totul. Am primit "Spre Tabor" si pe spatele unuia dintre volume scrie cat de importanta e vointa. Aceea de a voi sa crezi atunci cand te parasesc sentimentele de dragoste, harul, aproape si credinta. De a voi si a crede in ciuda a toti si a toate si mai ales in ciuda ta. Reiesea insa importanta credintei (in ceva, ce, repet, nu traiesti si nu simti) pentru ca pana si a zice Doamne, nu cred dar vreau sa cred este deja un exercitiu de credinta si o rugaciune.
Imi cer scuze ca te-am contrat pe tonul ala rautacios in posturile anterioare, sper ca ai inteles si tu acum la ce ma refeream cand sustineam ca nu trairea si experimentul reprezinta cunoasterea suprema.
Topcat si bilibox ma vor contrazice dar macar tu sa stii la ce m-am referit :)
__________________
„Ca o carpa lepadata toata dreptatea noastra” (Is 64,5)
|