Citat:
În prealabil postat de lacrimi
Eu cred ca tu, personal, esti foarte atasat de parintii si fratii tai. Nu stiu daca esti casatorit, dar daca esti, e clar ca atunci cand spui familie, te gandesti strict la parinti si frati. Asta este un pacat!!!!! Asa e de cand e lumea si chiar Sfanta Scriptura ne spune despre asta: omul, dupa ce se casatoreste, isi formeaza propria lui familie si noua lui responsabilitate, formata din sotie si mai apoi din copii. Pentru ca "omul va lasa pe tatal si pe mama sa si se va uni cu femeia sa si vor forma amandoi un singur trup": nu asa ne invata Scriptura?... Iar parintii care au pretentia ca fiul lor, dupa ce se casatoreste, sa le ofere aceeasi atentie ca inainte de casatorie, mai exact in exemplul tau doresc sa ramana in tara (pt ei), SAVARSESC EI INSUSI UN PACAT. Egoism? Da, dar din partea lor...
|
Nu numai de ai mei. Si nu numai eu. Si eu si sotia de toti.
Imi aduc aminte inainte de a ma insura ca am luat cina cu viitorii mei socri.
A fost acolo si fratele meu. Ma rog, ei stiau ca urmeaza sa ma casatoresc cu fata lor.
Si din vorba in vorba le-a zis fratele meu: ca eu sunt cu un picior deja plecat, Boston scrie pe noi. Nu pot sa uit cum le-a ramas mancarea in gura. Si s-a lasat o pauza grea...
Apoi a trecut timpul, din comoditate am tot amanat... Ei zic toti, faceti cum e mai bine pentru voi... Dar acum de curand am facut o vacanta de aprox 3 sapt plecati. Pai nu suna mama sotiei plangand ca o doare inima ca suntem asa departe? I-am si invatat cu vizite dese. Da' deh...
Si d-aia zic ca e usor asa ca sa fie bine pt noi, sa nu fie rau, dar in spatele nostru ce lasam?
Daca noi am fi parinti? Ei se simt parasiti?