[mariamargareta]

Desprinşi fără îndoială dintr-o ramură rascolnică, stilistă, a Oastei Domnului, pucioşii au păstrat afinitatea spre cântarea neoprotestantă care, în opinia lor, „completează, împlineşte şi desăvârşeşte” cântarea bisericească tradiţională, bizantină.
Nu va fi deci nici o surpriză să constatăm că în adunările şi „festivalele” lor zise „creştineşti”, rascolnicii pucioşi amestecă muzica bisericească tradiţională cu cântări pastişate de la Oastea Domnului, cu cântări populare, cu melodii moderne (dintre care unele sunt de factură New Age), dar şi cu producţii proprii, pucioşeşti, care preamăresc valorile particulare ale sectei Noul Ierusalim şi pe conducătorii lor, liderii pucioşi supremi cu rang de „prooroci ai Domnului”(Mihaela Tărcuţă şi Nicuşor Nedelcu).
Un compozitor şi interpret neobosit al unor asemenea cântări pucioşeşti este tânărul F. provenit din localitatea M., judeţul Prahova. Căsătorit, cu trei copii de întreţinut, F. era pe vremuri un iscusit interpret al cântecelor de pahar, cântând la acordeon într-o „formaţie” de băieţi, pe la nunţi şi pe la botezuri. Pe vremea aceea familia lui trăia binişor şi nu-i lipsea nimic. A reuşit să-şi cumpere o căsuţă modestă, deşi soţia sa A. nu avea serviciu şi se ocupa exclusiv de îngrijirea celor trei copii. Copii erau liniştiţi şi cuviincioşi; fata cea mare şi băiatul mergeau la şcoală şi învăţau bine.
F. cânta şi la strana bisericii din cartier, fără a-l deranja prea mult faptul că se împărţea cu cântatul între biserică şi petrecerile lumeşti. La un moment dat însă, F. a „descoperit” lucrarea de la Pucioasa. În capul lui au început să se învălmăşească gânduri tulburi şi să se dea o luptă mare: Ce-i de făcut? Cum de a ajuns el să-I cânte şi lui Dumnezeu, şi lui Mamona? În acest fel nu se mai poate continua. Aşa că, spre stupoarea colegilor de echipă, şi a părinţilor şi a vecinilor, F. a abandonat cântatul la petreceri şi a început să compună şi să cânte numai „pentru Dumnezeu”. A deschis un mic atelier de vulcanizare şi acum trăia din munca mâinilor şi din ajutorul social primit de soţia sa A., de la Primărie. Şi-a cumpărat haine albe de la sectanţii care erau „închinoviaţi” la Pucioasa şi şi-a îmbrăcat toată familia în straie pucioşeşti. Vizitele lui (cu familie cu tot) la Pucioasa erau tot mai dese, iar liderii pucioşi i-au remarcat zelul. Au început să-l curteze şi să-l sfătuiască, şi nu oricum, ci „ca de la Dumnezeu”. I-au făcut cadou o maşină Dacia veche, de care ei oricum nu mai aveau nevoie, pentru a putea veni cât mai des în vizită la ei la Pucioasa. Urmarea? Familia lui F. nu mai mergea acum deloc la biserica din oraşul M., ci cânta şi se ruga doar acasă. Au renunţat la spovedania şi împărtăşania oferite de preotul bisericii. Au decis că e cazul acum să nu mai aibă nici legături trupeşti între soţi, ca „să-nu-L mai supere pe Dumnezeu”. Fiind foarte tineri le venea insuportabil de greu, dar măcar se consolau la gândul că oricum le ajungeau cei trei copii pe care îi aveau. Mai apoi, F. şi A. au primit îndemn de la liderii pucioşi să se apropie cu întreaga fiinţă, nu numai cu sentimentele, de „locurile sfinte”. Drept urmare, F. şi A. şi-au vândut casa şi atelierul de vulcanizare, şi-au luat catrafusele şi copiii şi s-au mutat din oraşul M. în comuna P. de lângă Pucioasa, jud. Dâmboviţa. Pe copii i-au retras complet din şcoala publică, împlinind astfel o cerinţă tipică pucioşească (pe principiul că şcolile le strică mintea copiilor) şi astfel ei au devenit o „familie model” pentru toţi pucioşii.
F. a continuat să compună şi să cânte pentru liderii pucioşi, pe care el îi numeşte în cântările sale „Fiii din porţi”, pe motiv că aceştia sunt proorocii zilelor noastre, cei care „primesc” Cuvântul lui Dumnezeu de la porţile Raiului care coboară mereu în petece sfinte de cer pe pământ, la Pucioasa.
Iată o mostră de cântare patriotică pucioşească, compusă de către F. şi înregistrată apoi pe un CD în care F. cântă la acordeon acompaniat de doi dintre copiii săi:

Doamne, Iubirea Tu eşti
Cuvântul Tău veşnic şi sfânt
Suflete Tu mântuieşti
Şi Rai faci din nou pe pământ

Refren: Mergând la Glodeni ai să vezi
Un petec de cer pe pământ, un petec sfânt,
Acolo coboară mereu
„Cuvântul lui Dumnezeu”

Iisuse, Iisuse iubit
Cu sfinţii pe nori ai venit
Tu morţii din groapă să-i scoţi
Trezeşte-i Tu, Doamne, pe toţi

Refren...

Iisuse suprem şi durut,
Tu Fii ai născut pe pământ
Iar Duhul cel sfânt şi curat
Prin Ei către noi L-ai suflat

Refren...

De 50 de ani Duhul Sfânt
Lucrează acolo prin Cuvânt
Dovada e tot ce vedeţi
Dovada sunt Fiii din porţi

Refren...

Trezeşte-te, suflet român
Că Domnul te strigă-n Cuvânt
De 50 de ani Domnul Sfânt
Te strigă ca pe Lazăr din mormânt

Refren...
Refren...

Veniţi la Glodeni să vedeţi
Un petec de cer pe pământ, un petec sfânt,
Acolo coboară mereu
„Cuvântul lui Dumnezeu”

Cântecul este o odă disimulată la adresa „Fiilor din porţi”, adică liderii pucioşi Mihaela şi Nicuşor de la Glodeni-Pucioasa. Aceştia sunt „dovada” vie, palpabilă, că Fiul Tatălui a născut alţi Fii şi că Duhul Sfânt lucrează la Pucioasa prin Cuvânt, folosindu-i pe cei doi „ Fii prooroci” ca pe o trâmbiţă în care suflă, sau ca pe o curea de transmisie, căci zice rapsodul F. astfel :
Iar Duhul cel sfânt şi curat
Prin Ei către noi L-ai suflat

O altă cântare pucioşească de pe acelaşi CD, intitulată E vremea Scripturilor Sfinte, este un îndemn patriotard ca noroadele toate, îndată ce aud de Cuvântul de la Pucioasa, să lase mrejele lor şi să vină la ascultare de liderii pucioşi care ticluesc Cuvântul de la Pucioasa.
Cântarea aceasta arată cam aşa:


E vremea Scripturilor Sfinte
Când Domnul coboară-n Cuvinte
Cu cerul de sfinţi pe pământ
Iar Domnul vesteşte Cuvânt
E vremea Scripturilor Sfinte
Când Domnul coboară-n Cuvinte
Cu cerul de sfinţi pe pământ
Iar Cerul vesteşte Cuvânt

Referen: E Domnul cu cerul aproape
De om, de pământ şi de ape
Stă Domnul pe nori cuvântând
Hai, omule, crezi în Cuvânt!
Stai omule o clipă şi-ascultă
Cuvântul cu viaţa Lui multă,
multă,
Ascultă-L, primeşte-L când vine
Şi uită odată de tine!
tine,
Că nu-mpărăţeşti tu pământul
Ascultă-L pe Domnul Cuvântul
vântul.
Ascultă-L pe Domnul Cuvântul
Să-Şi poată-mplini Legământul.
--- va urma ---