Citat:
În prealabil postat de Florin-Ionut
Pai daca Eminescu s-a jertfit pentru semenii sai care sunt chip dupa Chipul Lui Hristos, oare nu pentru El si-a dat viata? Tu cand dai milostenie saracilor, nu Lui Hristos Ii dai de fapt?
Dumneata ce crezi, Dumnezeu ne va judeca de exemplu milostenia dupa cati bani am daruit sau dupa starea inimii noastre din acel moment? Ratinament valabil pentru orice fapta buna de altfel. Daca el a trecut la cele vesnice fiind intr-o stare de iubire, chiar si pentru aceasta idee nobila, este evident ca asa va si ramane in vecii vecilor! Dar ia gandeste-te mai bine, daca el a tinut asa de mult ca romanii sa nu ajunga impartiti si dezbinati, oare acest lucru nu implica indirect unitatea si stabilitatea Bisericii noastre ortodoxe stramosesti?
A fost mare smecher Eminescu, a stiut sa castige Raiul si sa ajunga langa Dumnezeu. Bravo lui. Ma intreb insa ce s-o fi ales de calaii lui.
|
Sigur, sa te jertfesti pentru semeni este un act crestin, si de ex. cineva care moare aruncandu-se in foc sa salvee viata cuiva sigur va fi primit de Dumnezeu cu mare dragoste si cinste. Insa nu va fi considerat martir.
Nu sunt deacord cu ultima parte: unitatea unei tari si chiar a unei biserici bazate pe o natiune nu este ceva absolut, este ceva relativ, si totatat de bine poate sa lupte pentru un fel de dreptate cineva care lupta pentru contrariu, crezand ca asa este bine. De exemplu un ungur sau neamt care ar lupta pentru ramanerea Transilvaniei in imperiul austroungar, crezand sincer ca existenta si continuitatea acestui imperiu participala stabilitatea Europei din acel timp, ar muri si el pentru un fel de dreptate. Dreptatea umana este relativa. Interesele nationale fac parte din aceasta dreptate umana.
M-as bucura ca Eminescu sa fi ajuns in rai, dar nu despre asta este vorba aici..