Mare pacat este ca oamenii nu reactioneaza asa cum ar trebui la suferintele semenilor care au nevoie de mila , de intelegere si de ajutor material .
Sa nu ma intelegeti gresit ,nu spun acest lucru referindu-ma la problema mea actuala .
Nu , problema mea actuala o las deoparte , deocamdata .
Ieri am citit multe mesaje scrise pe acest forum . Am citit mesajele fiecarei persoane scrise la diferite teme de discutie . Am vrut sa cunosc modul de gandire al fiecaruia , pt a intelege mai bine unele lucruri .
Am constat ca sunt persoane care isi schimba modul de gandire de la o discutie la alta si nu in bine .
Cand un om este cazut la pamant incearca sa-l ridici ,nu trece cu indiferenta pe langa el , nu toti care sunt cazuti la pamant sunt din cauza ca au baut putin mai mult .
Daca vezi ca un om sufera din lipsa de dragoste ,de mama ,de frate ,de sora , de nevasta (sot ) , de o iubita (iubit ) nu ii spune ca nu esti singurul care sufera , ci cauta sa-l intelegi si sa-l ajuti sa treaca peste acest sentiment dureros .
Daca vezi un om trist ca plange , incearca sa-i stergi lacrimile , nu cauta sa fugi de el ,lasandu-l (cum zice uneori romanul ) in voia lui .
Ma uit in jur si nu imi place ce vad . Vad o lume materialista . Banii fac din oamenii monstrii , pt bani oameni sunt in stare de orice , chiar sa si ucida .
Nu este un pacat ca banul are o asa mare putere asupra oamenilor ?
Daca ai bani si o duci bine , ai pe toata lumea aproape . Ai devenit sarac , nimeni nu vrea sa mai aiba de a face cu tine .
Poate sa ia ceva de la tine , nu conteaza cat de sarac esti , sta langa tine pana obtine acel lucru . Dupa ce si l-a insusit , adios , nu-l mai vezi , pana nu afla sau stie ca iar are ceva de luat de la tine .
Acum sa va povestesc o intamplare nefericita din viata mea .
In toamna anului 2002 m-am imbolnavit , aveam mari probleme cu colecistul (firea) si imi aparuse pe fata si pe gat o eruptie tare urata .
Incet , incet am inceput sa ma simt din ce in ce mai rau . Au inceput durerile de cap , nu suportam lumina si am intrat intr-o stare de depresie .
Stiam ca depresia , durerile de cap si lumina ma deranjau din cauza acestei probleme ivite , dar nu gaseam raspunsul la eruptiile aparute .
Am mers la foarte multi medici specialisti din tara dar majoritate medicilor imi dadeau fel de fel de diagnostice , care mai de care grave si nu imi spuneau nimic concret . Ba o ca este lupus , ba ca este este de la sindromul Raynould , ba ca este de la boala reumatologica , (poliartrita reumatoida ). Toate aceste drumuri facute pe la medici m-au facut sa imi doresc ca Dumnezeu sa imi ia zile ca sa nu mai sufar .
Am cheltuit toate economiile familiei nostre , facand diferite analize care tin de imunologia corpului . Zeci si zeci de milioane de lei mi s-au dus pe fel de fel de tratamente , care au fost in zadar facute .
In aceasta perioada grea prietenii si apropiatii au inceput sa ma evite si sa caute sa nu mai intre in contact cu mine .
Au inceput barfele . Ca am o bolala grava si ca ii pot contamina si pe ei .
M-am izolot in casa si plangeam ore in sir . Nu mai vroiam sa mananc ,nu mai vroiam sa traiesc .
Cand ma simteam putin bine , citeam fel de fel de carti de medicina . Cautam un raspuns la boala care imi distrugea viata .
Sotul meu ,vazand ca ma simt rau si ca oamenii fug de mine , ca nu am pe nimeni care sa stea ma i des cu mine , se ruga de sefii lui de la serviciu sa il lase sa vina in timpul serviciului sa vada cum ma simt .
Aceasta stare a durat vreo 6 luni de zile . In primavara anului 2003 , sotul si medici m-au convins sa ma operez ,crezand ca poate de la aceasta fire imi vine aceste probleme . M-am operat in Cluj , la clinica nr 1 , la un medic cu un suflet de aur si foarte intelegator . Cu toate ca m-am operat eruptia nu disparea . Am consultat din nou inca un medic alergolog din Cluj . Acesta m-a sfatuit sa fac tratament medicamentos ,sfatuindu-ma sa iau niste medicamente antialegice mai bune ,dar mult mai scumpe in comparatie cu cele pe care le luase pana in acel moment . Ceea ce am si facut . Incet , incet eruptiile au disparut si eu mi-am revenit la normal .
Am inceput sa ies pe afara sa vad reactia oamenilor la noua mea infatisare .
Ce credeti ca mi-au auzit urechile ? Gurile rele au facut din aceasta problema a mea un subiect de barfa la ordinea zilei si diagnosticul pe care mi-l daduse aceste persoane erau unul foarte grav , spunand ca mai am putin si mor .
Nu este un mare pacat ceea ce au facut oamenii cu privire la problema mea de sanatate ?
Nu este un pacat ceea ce au facut si cei apropiati mie ?
Eu nu as face asa ceva nimanui , pentru nimic in lume !
Atunci ma simt bine , cand ajut omul la necaz . Nu am cautat niciodata sa fac un bine , gandindu-ma ca voi primi o resplata .
Rasplata pentru binele facut vine de la Dumnezeu .
Acum cred ca ma intelegeti de ce eu inteleg omul care sufera si care are o problema de viata .
|