Cum vom rasplati lui Dumnezeu cel Preaindurat pentru toate binefacerile si darurile Sale, pentru ca S-a pogorat din ceruri si S-a intrupat pentru noi si a fost palmuit pentru noi? Chiar si numai aceasta palmuire n-am putea-o rasplati nici de-am trai o mie de ani pe pamant.
De aceasta ma tem, copiii mei dragi, pentru ca-mi cunosc nepasarea; si poate ca cei ce azi ma fericesc pentru mincinoasa mea evlavie ma vor batjocori dincolo, cand ma vor vedea chinuindu-ma in focul cel vesnic.
Eu nu am fost nicicand pe pamant, dar, cu indurarea Ta, Doamne, m-ai alcauit pe mine in pantecele maicii mele si, dupa ce m-am nascut eu, pacatosul, m-ai invrednicit cu marea Ta mila, sa ma fac vas al Harului Tau. Ca o lira buna vesteam tuturor dulcea melodie a cuvintelor mantuirii. Dupa ce-am primit aceste daruri, m-am lipsit de har din cauza nepasarii mele.
Salta, suflete! Canta, cu buzele-ti lenese, sfinte melodii! Caci Harul a voit a-ti lumina mintea cea intunecata si a-i insufla melodia Lui cea sfanta. Pentru aceasta alerg iar spre Harul Tau, Fiule Unule-Nascut, Mantuitorul sufletelor noastre, si, asa cum in aceasta viata, Harul mi s-a facut mie, nevrednicului, lumina in toata vremea, acoperamant si ajutor, scapare si bucurie, asa si la infricosatoarea judecata sa ma acopere cu aripile bunatatii Sale! Sa ma aflu de-a dreapta Ta, in Imparatia Ta, Doamne! M-ai miluit cu Harul Tau si tot cu Harul Tau ma vei si mantui. Cant si maresc indelunga ta rabdare, Doamne Preacurate, caci n-ai trecut cu vederea lacrimle robului Tau celui netrebnic!
|