Si eu am urat in viata cu toata puterea mea. Si am fost urata la randul meu de acelasi om pe care l-am urat eu. Toate se termina cu binecuvantarea lui Dumnezeu cand El ne ajuta sa ne asumam vina. A ne asuma pe noi este cea mai mare si grea sarcina - numai sa fim atenti ce puternica tendinta de a transfera vina pe context, oameni etc. avem. Cand vine gandul de a ne scuza pe noi, de a ne cruta pe noi de a ne vedea rautatea sa ne straduim sa gandim: nu, caci stiu ca toate le merit! Dupa ce te asumi pe tine si iti dai seama ca raul nu poate intrece vointa ta libera data de la Dumnezeu, cu ajutorul Lui nu mai urasti - toate le meritam... cu gandul asta ne eliberam de a raspunde inapoi si ne curatim. Iarta-ma, iarta-ma, iarta-ma... cand nu ne va mai fi greu sa spunem asta celor ce ne fac rau atunci vom fi eliberati. Nu putem avea simtire de la inceput, pot parea cuvinte goale pentru sufletul nostru, dar repetate si puse in practica, ele isi castiga simtirea curata pe parcurs.
Doamne ajuta! Doamne ajuta! Doamne ajuta!