Si cu mine a facut Bunul Dumnezeu F. multe minuni, mai ales prin intermediul (si/sau la interventia/mijlocirea) Maicii Domnului, careia am tot incercat sa ma rog, dupa puteri. Am simtit din plin ajutorul lui Dumnezeu, al Maicii Domnului si al Sfintilor carora m-am rugat, aproape instantaneu; raspunsurile la rugaciunile mele nu s-au lasat mai niciodata prea mult asteptate, desi am pacatuit F. mult (si F. grav) la viata mea, inca din copilarie, de cand am inceput sa cresc etc. Si nici recunostinta/multumire, pt. ele, nu am aratat catre Dumnezeu, de cele mai multe ori, cazand in uitare, lenevie, ignorantza s.a. Dar
Le MULTUMESC acum, si aici, in mod public (si expres), dar si in sinea mea, in sufletul si mintea mea, pentru toate binefacerile, pt. tot ajutorul neasteptat si pt. toata purtarea de grija!...
Am avut o existenta cam 'zbuciumata', inca de timpuriu, si m-am aflat de multe ori in situatii aparent fara iesire, in imprejurari imprevizibile s.a.m.d., insa de fiecare data am reusit sa scap ori/si sa gasesc o iesire/salvare, in moduri miraculoase, numai cu ajutorul (interventiei divine salvatoare, izbavitoare a) Domnului Iisus Hristos, Caruia Ii MULTUMESC nespus de mult!...
Poate ca aici 'nu se inghesuie nimeni' sa discute despre minunile pe care le-a facut Bunul Dumnezeu in viata fiecaruia, fiindca unele (sau multe) dintre ele ar putea fi mult prea personale. Uneori simti nevoia de a le face cunoscute si altora, dar alteori, poate ca ar fi mai bine si mai recomandabil, mai indicat sa le pastrezi doar pt. tine, acum depinde si de natura lor etc. Sau si din uitare, ori nebagare de seama s.a.m.d.
Expun si eu, f. pe scurt, vreo cateva 'intamplari minunate' din experienta pers., 'patzaniile' mele, aici:
1. am 'revenit' la viata dupa o noapte de stat in coma, in urma unei tentative de suicid prin ingestie de pastile (cativa pumni plini de tranchilizante, somnifere, barbiturice s.a.), in adolescentza timpurie; m-am si recuperat apoi destul de rapid, d.p.d.v. fizic, insa am ramas ulterior cu unele stari de anxietate si depresie etc.
2. am scapat miraculos din cateva posibilitati de accidente auto care mi-ar fi putut fost chiar fatale (o data, chiar inainte de o eventuala coliziune extrem de oribila , pe care am reusit sa o evit printr-o minune, ca altfel nu-mi explic!... nu stiu ce-mi venise, dar chiar cu vreo cateva secunde inainte de acea intamplare, incepusem, instantaneu, aflandu-ma la volan, sa cant 'Hristos a Inviat!', imnul pascal, dar cu atata intensitate si 'pasiune', cu un fel de 'dor', cumva inexplicabil, 'sete' sufleteasca dupa Dumnezeu, de aproape ca-mi dadusera si lacrimile!... apoi, cateva secunde mai tarziu, am evitat un posibil accident mortal!...)
3. am reusit la unele examene mai dificile (cel putin asa-mi pareau mie, pt. nivelul meu de pregatire si/sau inteligentza mea, la respectivele momente in timp) in urma rugaciunilor (insistente, cateodata).
4. am revenit la credinta crestin-ortodoxa (a trebuit sa primesc Mirungerea, iarasi), dupa ce ma lepadasem (asemenea lui Iuda iscarioteanul) de Hristos, din pura PROSTIE, nestiintza etc, victima (sub hipnoza mai mult fara voia mea) a unor vrajitori/samani care se ocupau cu magia neagra si la care mersesem intr-un impuls DOBITOCESC, sa-mi aflu 'viitorul', dar sa ma si razbun pe cineva!... si am sfarsit prin a ma 'razbuna' pe nimeni altcineva, decat propria-mi persoana!...
Am suferit cumplit, am
agonizat, aproape indescriptibil in cuvinte (stari insuportabile de cosmar intens, prelungit, parca interminabil), ulterior, pt. ca imediat ce m-am lepadat de Hristos, mi se retrasese, in mod simtit, perceptibil, Harul primit la Botez. Dar nu mai intru acum in detalii, ca n-as mai termina nici intr-o saptamana - lol. Am revenit la credinta crestin-ortodoxa pe care o primisem la Botez, doar in urma rugaciunilor la Maica Domnului, care mi-a luminat mintea (intunecata) sa-mi amintesc de relele ce facusem in trecut si pe care le uitasem cu desavarsire!... am mers apoi la un duhovnic si m-am spovedit, i-am povestit (tot, sper ca n-am omis/uitat nimic din) ce facusem etc, iar dansul mi-a spus ca a fost F. grav dar ca exista iertare de la Dumnezeu pt. cei ce se pocaiesc si isi regreta sincer pacatele savarsite/comise, si ca trebuie sa primesc iarasi Mirungerea, mi-a dat si un canon etc. Iertare ar fi existat pana si pt. Iuda iscarioteanul, daca s-ar fi pocait, dar nu s-a pocait, si de aceea a sfarsit cum a sfarsit... Sf. Ap. Petru de asemenea s-a lepadat de 3 ori de Hristos, dar mai apoi a fost iertat (a primit iertare) fiindca s-a pocait, a regretat si a plans cu amar s.a.m.d. Exemplul Sf. Ap. Petru mi-a fost amintit si mie atunci (daca-mi mai amintesc asa bine si nu ma-nseala memoria) de catre acel preot duhovnic.
* odata, mai demult, am scapat 'ca prin urechile acului' (vba ceea), din mainile unui tigan dubios, puscarias (destul de periculos, dar care pozase in 'om de buna-credintza' si astfel indusese in eroare/pacalise destule pers.), care probabil se ocupa si cu traficul de persoane, pe langa alte fraude si hotzii diverse, fugind aiurea (cu 'individul' respectiv in spatele meu, incercand sa ma prinda si sa ma opreasca) pe un camp mlastinos etc, noaptea, in plin intuneric, de era cat pe ce sa cad si intr-o groapa mare din care se extragea petrol/tzitzei sau ceva de genul (numai Bunul Dumnezeu mi-a ghidat pasii in asa fel incat sa nu cad si sa mor acolo prin inecare in materia aceea vascoasa, cleioasa, groasa si mirositoare etc, si sa ocolesc in ultimul moment, sa fac o cotitura, in fuga aceea disperata, printr-o bezna prin care nu puteam vedea mare lucru, apoi mi-a scos in cale, de niciunde, o basculanta (ultima, din cate aveam sa aflu de la sofer) care transporta pietris/nisip, in fatza careia am sarit, pur si simplu, rugandu-l pe sofer si pe colegul sau din dreapta sa ma duca la prima statie de politie etc).
Si multe altele (nu toate la fel de negative ca cele postate mai sus), dar ma opresc aici.