[Antoni0]

În prealabil postat de Lavrentiu

Comuniunea Bisericii Ortodoxe nu s-a bazat niciodata pe calendar si acest lucru e foarte clar, daca stam sa ne gandim ca la inceput erau 4 feluri de tinere a Sarbatorii Invierii. Calendarul nu are darul separarii, calendarismul da.

Cu Sfantul Dionisie, Orientul si Occidentul au inceput praznuirea Sfantului Paste impreuna! Insa, papa grigorie in secolul 16 a schimbat si pascalia si calendarul! Patriarhii de atunci s'au unit si au anatemizat aceasta schimbare! Aceeasi schimbare a fost adoptata de BOR si alte Patriarhii!

Acest "calendarism" este defapt prima reactie la erezia ecumenista! Sau si tu crezi ca ecumenismul a inceput acu' 20, 30 de ani?

În prealabil postat de Lavrentiu

Atata vreme cat Sfantul Munte tine calendarul vechi dar e in comuniune cu BOR, atata vreme cat Patriarhia Ierusalimului tine calendarul vechi dar e in comuniune cu BOR, atat vreme cat Biserica Ortodoxa Rusa tine calendarul vechi dar e in comuniune cu BOR, eu nu vad decat ca unii s-au decis sa treaca de la ascultare la neascultare.

Atata vreme cat schimbarea calendarului a fost primul pas din erezia ecumenista, atata vreme cat Patriarhul Ecumenic, Patriarhia Moscovei, Patriarhul Ierusalimului si Patriarhul BOR propovaduiesc erezia ecumenista, prin intalniri unde Ortodoxia este numita sora romano-catolicismului, prin rugaciuni ecumenice, prin acorduri ERETICE, crestinii ortodocsi care tin la propria mantuire, se ingradesc de acesti eretici!

Ingradirea de acesti eretici numesti tu neascultare? Atunci numeste-l neascultator si schismatic pe Sfantul Maxim, pe Sfantul Marcu al Efesului, pe Sfantul Ipatie si toti ceilalti sfinti care n'au acceptat ereziile ierarhilor apostati!


Un fragment din viata Sfantului Isidor Pelusiotul:

După moartea lui Ioan Gură de Aur, a îndemnat prin scrisorile sale pe Sfîntul Chiril Alexandrinul - care a urmat după Teofil -, să scrie numele lui Ioan în tabla bisericească, ca a unui sfînt mărturisitor, care a pătimit pentru adevăr multe răutăţi de la oamenii cei răi. A scris şi lui Teodosie, împăratul, învăţîndu-l să se îngrijească de pacea bisericească, şi l-a îndemnat pe acela să adune în Efes al treilea sinod ecumenic contra rău-credincioşilor eretici. Era mare rîvnitor pentru dreapta credinţă şi puternic luptător împotriva ereticilor, fiind gata a pătimi şi a muri pentru credinţa cea dreaptă.

Aceasta este arătat din cuvintele lui, căci scriind către un Terasie, hulitorul, zice: "Te întreb pe tine, cel ce ne ocărăşti pe noi şi te arăţi aspru judecător: de te-ar pune împăratul asupra cetăţii, ca să o păzeşti, iar tu ai vedea zidul surpîndu-se şi sfărîmîndu-se, ca să se facă lesnicioasă intrarea vrăjmaşilor în cetate, au doară n-ai sta împotrivă cu toate uneltele şi armele, oprind spargerea zidului şi nelăsînd intrarea vrăjmaşilor? Aceasta ai face ca şi cetatea şi pe tine însuţi să te poţi apăra de vrăjmaşi, iar a ta credinţă şi osîrdnică supunere să o arăţi către împăratul. Dar nouă, pe care Dumnezeu ne-a pus dascăli Sfintei Sale Biserici, nu ni se cade să stăm cu tărie împotriva lui Arie, care, nu numai că a ridicat război asupra drept-credincioasei turme a lui Hristos, ci şi pe mulţi i-a pierdut? Eu pentru această pricină nu ţin seamă de nici o primejdie, ci mai bine doresc aceasta, ca adică toate primejdiile să le pătimesc pentru dreapta credinţă".

Din aceste cuvinte ale sfîntului se vede rîvna lui pentru dreapta credinţă, dar şi celelalte fapte bune ale lui le cunoaşte fiecare, din scrisorile sale.