[ory]

Trebuie sa vrei ca sa crezi, dar trebuie sa mai si simti, fiindca, uneori pare atat de rigid acest act de vointa, incat pare sa nu merite multa importanta in unele situatii, mai ales in cele ce tin de interiorul fiintei noastre. Exista multe motivatii concrete, fizice, care trebuie sa ne determine spre crezamant, insa simtirea si pasiunea este cea care da suflet si sens pofund acestui act.
Sa obligi pe cineva doar prin actul de vointa ca sa creada, este ca si o casatorie de conventie, mai ales de conventie al partilor neimplicate cum era in vechime cu, casatoriile aranjate de parinti.
Nu putem trai fara iubire, nu putem trai fara iubirea si respectul fata de semenii nostri, tot astfel nu putem sa credem doar pe considerentul unor legi reci, daca Dumnezeu nu sadeste in om firmitura mareata de simtire si atasament.
Priviti la indragostiti, cata forta detin, uneori pare supranaturala, cate obstacole depasesc doar pentru sentimentele care-i domina, de cate sacrificii sunt capabili, fizice si sufletesti, pentru a fi si a ramane alaturi de cei dragi. Priviti la dragostea unei mame, nimic nu se compara cu dragostea unei mame...de aceia inteleg de ce Dumnezeu ne iarta atat de mult, ne iubeste atat de mult, fiindca copilul ( omul ) nu v-a intelege niciodata pe deplin aceasta iubire parinteasca.