175. Rectificări la mistificări (I)
Într-o postare intitulată Rectificare cu scuzele de rigoare! din 18.02.2010 , Vsovivi se străduiește, chiar cu riscul de a se contrazice pe sine de la o zi la alta, să demonstreze că pucioșii n-ar fi confundat într-un mesaj anterior zilele de sărbătoare Tăierea împrejur și Întâmpinarea Domnului, (așa cum fusese semnalat într-o postare de pe Forum), ci că noi suntem aceia care n-am văzut (sau, n-am citit) bine. Să vedem dacă așa stau lucrurile.
Citat selectiv din postarea lui Vsovivi:
“ iată o postare mai veche a MM de pe la Estera, prietena ei:
168. Pucioșii confundă grav Scripturile
Infatuarea și prea multa părere bună de sine au ajuns să le joace feste liderilor pucioși, care brodesc noi “Cuvinte din cer” bazându-se pe amintiri legate de unele texte biblice pe care se vede că nu le-au mai citit de mult. Ultima apariție “pe sticlă” din sit-ul oficial al pucioșilor arată că ei sunt într-o confuzie uriașă privind două evenimente distincte. Este vorba de “Tăierea împrejur” și “Întâmpinarea Domnului”, pe care liderii pucioși le consideră concomitente. După părerea lor, cităm: “în ziua aceea” în care a avut loc tăierea împrejur în trup a Pruncului Iisus, a avut loc și întâmpinarea Pruncului, adică momentul când dreptul Simeon l-a luat pe Prunc în brațe pentru a împlini o proorocie care-l împiedicase până atunci să guste moartea. Iată textul pucios, reprodus întocmai, care dezvăluie această confuzie:
“Am în coborârea Mea de azi pe marele ierarh Vasile, și am încă în amintire ziua când părinții Mei M-au dus la opt zile după nașterea Mea să fiu tăiat împrejur în trup, după datina legii, și Mi-au pus numele Iisus, așa cum îngerul M-a numit prin vestirea lui, și a văzut bătrânul Simeon în ziua aceea mângâierea lui Israel, după cum Duhul îi vestise lui că nu va gusta moartea până ce nu va vedea pe Unsul Domnului, și M-a luat el în brațe și M-a binecuvântat și Mi-a zis: "Cu ochii mei văd mântuirea Ta, gătită înaintea popoarelor spre luminarea lor, iar acum, Stăpâne, slobozește pe robul Tău în pace, după cuvântul Tău".”(Citat din “Cuvântul de la Pucioasa” din 14-01-2010)
[...]
Iar cei ce au veleități și se vor a fi „învățători” peste alții, n-ar strica să mai pună din când în când mâna pe Carte.
[...]
și iată postarea mea parțial greșită și ea căci am căzut să cred în deșert din lene sau superficialitate că chiar, întradevăr, Pucioșii susțin ce zic acestea două despre cum a fost Iistoria zilei aceleia, că ele au dedus că era vorba despre aceiași zi, și că nu au mai existat cele 40 de zile, și astfel m-am rătăcit răstălmăcind scriptura spre a mea pierzare, și crezând și eu că înterpretarea frazologică a lor e corectă că nu m-am uitat atent din lene, dar acum când sunt sigur că au existat cu adevărat cele 40 de zile de curățire și știu că nu era corectă interpretarea mea, am să arăt mai jos de ce nu era corectă! Vreau să arăt [...]
deci draga mea... e foarte posibil să fie aceiasi zi... caci altfel cum putea sa recunoasca ei că e naștere minunată, Nașterea Domnului, decât luînd în brațe pe pruncul Iisus nascut de 8 zile și taiat împrejur și vazând-o pe Maica Lui pururea fecioara preacurată Maria, așa cum este scris... Deci nu pucioșii mint ci e unii care ar face orice doar ca sa nu creada, [...]
iar sensul literei, duhul textului, al frazei se poate pricepe mai clar că acum știu sigur că au existat cele 40 de zile de curățire căci mărturisește CLD, căci doar El este Duhul ce despecetluiește Duhul textului spre desăvârșire:
[...]
„O, cât de supus M-am arătat acum două mii de ani, Dumnezeu din Dumnezeu fiind Eu! Iată, au trecut patruzeci de zile de la praznicul nașterii Mele din mamă Fecioară și am ajuns acum la praznicul întâmpinării Mele de către bătrânul Simeon în templul din Ierusalim, când M-au dus părinții Mei să Mă închine Domnului, după cum era datina în Israel. Ne-am supus unul altuia, Eu lui Simeon, și el Mie, căci așa lucrează cei ce au Duhul Domnului călăuzitor lor, și a văzut Simeon făgăduința Duhului Sfânt împlinită pe pământ, pe Mesia Mântuitorul, lumină neamurilor și mărire pentru poporul cel credincios. Amin.”14-02-2010
așa că am bolduit
“Am în coborârea Mea de azi pe marele ierarh Vasile, și am încă în amintire ziua când părinții Mei M-au dus la opt zile după nașterea Mea să fiu tăiat împrejur în trup, după datina legii, și Mi-au pus numele Iisus, așa cum îngerul M-a numit prin vestirea lui,și a văzut bătrânul Simeon în ziua aceea mângâierea lui Israel, după cum Duhul îi vestise lui că nu va gusta moartea până ce nu va vedea pe Unsul Domnului, și M-a luat el în brațe și M-a binecuvântat și Mi-a zis: "Cu ochii mei văd mântuirea Ta, gătită înaintea popoarelor spre luminarea lor, iar acum, Stăpâne, slobozește pe robul Tău în pace, după cuvântul Tău".”(Citat din “Cuvântul de la Pucioasa” din 14-01-2010)
Se poate observa din text că dreptul Simeon, așa reiese prin această frază că în ziua aceea, după 8 zile de la naștere, în ziua tăierii împrejur, a botezului, a văzut, i s-a vestit prin Duhul, despre Mântuitorul, iar la plinirea celor 40 de zile când iată că se plinește proorocia și Iisus este închinat Domnului, iar el Îl primește în brațe pe Iisus, zice că văzură ochii mei Mântuirea Ta... deci nu văd ci văzură, deci deosebirea în verbul a vedea și nedeosebirea în momentul clipei numit acum, căci văd este spre viitor iar văzură este după plinire...”
Închidem aici citatul și acum îl comentăm:
În acest citat apare prima mistificare a lui Vsovivi. Deși pucioșii scriu negru pe alb ochii mei văd mântuirea Ta, Vsovivi falsifică sensul original fără nici un scrupul, după cum are el nevoie ca să-i iasă “demonstrația”: “zice că văzură ochii mei Mântuirea Ta... deci nu văd ci văzură, deci deosebirea în verbul a vedea și nedeosebirea în momentul clipei numit acum, căci văd este spre viitor iar văzură este după plinire...”
Textul pucios este însă foarte limpede în erezia lui, și vom comenta din el pas cu pas mecanismul erorii pucioșilor:
“Am în coborârea Mea de azi pe marele ierarh Vasile (Comentariu: azi înseamnă ziua serbării Tăierii împrejur a Domnului, deci a opta zi după Naștere), și am încă în amintire ziua când părinții Mei M-au dus la opt zile după nașterea Mea să fiu tăiat împrejur în trup, după datina legii (Comentariu: încă odată se confirmă că e vorba de amintirea, deci comemorarea zilei Tăierii împrejur, deci a opta zi după Naștere), și Mi-au pus numele Iisus, (Comentariu: Într-adevăr, potrivit Legii, în a opta zi se punea și numele pruncului) așa cum îngerul M-a numit prin vestirea lui, și a văzut bătrânul Simeon în ziua aceea (Comentariu: deci în ziua Tăierii împrejur a Domnului) mângâierea lui Israel, (Comentariu: Deci L-a văzut pe prunc în acea zi a Tăierii împrejur, căci El era mângâierea lui Israel, așa cum i se vestise lui Simeon de către înger că nu va muri până nu-L va vedea pe El) după cum Duhul îi vestise lui că nu va gusta moartea până ce nu va vedea pe Unsul Domnului, și M-a luat el în brațe (Comentariu: Atunci când l-a văzut, L-a întâmpinat și L-a luat și în brațe, în aceeași zi a Tăierii împrejur) și M-a binecuvântat și Mi-a zis: "Cu ochii mei văd mântuirea Ta, gătită înaintea popoarelor spre luminarea lor, iar acum, Stăpâne, slobozește pe robul Tău în pace, după cuvântul Tău" (Comentariu: Așadar pucioșii identifică în mod eronat ziua Tăierii împrejur cu ziua Întâmpinării Domnului, deși între ele era un interval de 40 zile - 8 zile = 32 zile = 4 săptămâni) .”(Citat din “Cuvântul de la Pucioasa” din 14-01-2010)
Ce fac pucioșii ca să spele rușinea necunoașterii Scripturilor? La exact o lună emit altă misivă “din cer”, care corectează eroarea din misiva precedentă, subliniind (ca să fie clar pentru toată lumea) că între cele două evenimente la care se făcuse referire (Tăierea împrejur și Întâmpinarea Domnului) este o distincție clară, de care ei ar fi perfect conștienți (dar de ce n-au fost conștienți și în mesajul lansat cu o lună în urmă? Trebuia neapărat ca cineva să-i critice în public, atrăgându-le atenția că sunt pe alături cu interpretarea Bibliei?):
„O, cât de supus M-am arătat acum două mii de ani, Dumnezeu din Dumnezeu fiind Eu! Iată, au trecut patruzeci de zile de la praznicul nașterii Mele din mamă Fecioară și am ajuns acum la praznicul întâmpinării Mele de către bătrânul Simeon în templul din Ierusalim, când M-au dus părinții Mei să Mă închine Domnului, după cum era datina în Israel. Ne-am supus unul altuia, Eu lui Simeon, și el Mie, căci așa lucrează cei ce au Duhul Domnului călăuzitor lor, și a văzut Simeon făgăduința Duhului Sfânt împlinită pe pământ, pe Mesia Mântuitorul, lumină neamurilor și mărire pentru poporul cel credincios. Amin.”( Citat din “Cuvântul de la Pucioasa” din 14-02-2010) .
Vsovivi ori nu vede, ori se face că nu vede, că cele două texte (primul - eronat, al doilea - corectiv) nu sunt emise în aceeași zi, ca să se completeze sau să se clarifice unul pe altul, ci sunt datate diferit: 14-01-2010 și 14-02-2010.
|