Citat:
În prealabil postat de aura
Multumesc din suflet, Mircea, pentru sustinere! Din pacate in momentul acesta sunt intr-o stare tare de nemultumire totala fata de mine. Pentru ca nu pot accepta si lua ca atare anumite dogme, lucru care imi ingreuneaza apropierea de Dumnezeu. Ma face sa-L vad ca pe un Dumnezeu prea dur si neindurator cu copiii Lui slabi, cum sunt eu. Am tot citit in ultima vreme despre pacat, spovedanie, ascultare, canon si parca e prea mult pentru mine...Prea maret si prea greu. Si asta ma face sa ma intreb daca am vreo sansa in fata lui Dumnezeu. Iertati-mi tristetea, dar am simtit nevoie sa o impartasesc cuiva
|
Draga Aura, eu cred ca ceea ce iti trebiue tie este un suflet langa care sa infrunti aceste ispite ale diavlolului, si care sa te ajute sa regasesti acea legatura pierduta cu Dumnezeu.Este foarte greu sa incerci sa te acomodezi cu ,,cerintele' Bisericii.Trebuie sa recuosc ca si eu simt uneori acelasi lucru ca si tine si anume ca este prea greu sa asculti voia Domnului, si mi se pare ca atunci cand duceam o viata fara ,,nimic sfant in ea', cum se zice,(pentru ca si eu m-am intors la Dumnezeu mult prea tarziu), era mult mai usor, fara atatea atai de cap...Dar daca ai pe cineva langa tine care sa te ajute in incercarea ta, atunci sunt coninsa ca te vei descurca.Si o persoana care sa te ajute intotdeuna gasesti, care sa vorbeasca cu tine.