14. Că de veţi ierta oamenilor greşealele lor, ierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc;
15. Iar de nu veţi ierta oamenilor greşealele lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşealele voastre.
16. Când postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii; că ei îşi smolesc feţele (tu nu faci asta, nu?), ca să se arate oamenilor că postesc (nici asta, nu?). Adevărat grăiesc vouă, şi-au luat plata lor.
17. Tu însă, când posteşti (oare se referea la postul "sufletesc"?), unge capul tău şi faţa ta o spală,
18. Ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti (sa te lauzi cu el, nici asta nu o faci, nu?), ci Tatălui tău care este în ascuns, şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie.
19. Nu vă adunaţi comori pe pământ, unde molia şi rugina le strică şi unde furii le sapă şi le fură.
20. Ci adunaţi-vă comori în cer, unde nici molia, nici rugina nu le strică, unde furii nu le sapă şi nu le fură.
21. Căci unde este comoara ta, acolo va fi şi inima ta.


deci?