[orthodoxia.i.thanatos]

In limba greaca exista trei cuvinte pentru ceea ce se vrea a fi dragoste/iubire in romana. Dintre acestea eros descrie iubirea pasionala, adesea irationala. Versul “Omnia vincit amor, et nos cedamus amori / Iubirea cucereste totul, sa ne lasam si noi prada iubirii” (Vergilius) exprima cel mai bine genul de iubire pe care il implica eros (si nu neaparat cu tenta sexuala), dar acest cuvint nu se regaseste decit de doua ori in Scriptura, si numai in Vechiul Testament. Celelalte doua cuvinte sint agape si philia. Primul inseamna iubire izvorita din credinta, iar al doilea dragoste ca si complement al prieteniei. Ambele sensuri denota sentiment stapinit de ratiune. Dintre acestea agape se intilneste cel mai frecvent, dar philia are o oarecare intietate in Evanghelia Sf. Ioan.

Dumnezeu este agape (1 Ioan 4:8) si-atunci si dragostea noastra fata de Dumnezeu si fata de semeni trebuie sa fie agape si philia, dar din pacate multi le inteleg ca si eros si isi imagineaza ca pot compromite pina si Adevarul lui Dumnezeu in numele acestei iubiri, pentru ca Insusi Dumnezeu este iubire. Nimic mai fals si mai periculos! Agape si philia implica luciditate, constientizarea permanenta a valorilor si prioritatilor. Prin pilda celui care si-a scos in zi de Sabat oaia cazuta in groapa, Mintuitorul nu a dat nimanui dezlegare sa schimbe sau sa suspende Legea, ci a invitat la agape si philia pentru ca prin ele a facut si Dumnezeu Legea.

Ecumenistii se justifica prin eros (cel putin in teorie) ca sa se apropie de celelalte religii, desfiintind astfel invatatura ortodoxa. Rezistentii “ortodocsi” ai Stilului Nou se folosesc si ei de eros ca un fel de Jolly Joker ce tine loc de Sfintele Canoane, care-i condamna, ca sa-si explice prezenta in Bisericile cazute in erezie. Si unii, si altii sa se roage bunului Dumnezeu sa nu-i judece cind le-o veni vremea cu eros, cum ar merita, ci cu mult agape.