[andrei_im]

De cate ori, oare, nu ne inchipuim ca am fi niste "aparatori ai Adevarului", si in numele acestuia, ne transformam in mici inchizitori online, facand din Dreapta Credinta, din Sfanta noastra Ortodoxie, nimic mai mult decat o bata cu care ii lovim pe altii. si asta pentru a realiza ce? pe cine am castigat? sau si mai rau - cati oameni am reusit sa smintim?
Auzim de la Sfintii Parinti ca nu trebuie osandit nici un pacat de-al aproapelui, in afara de erezie. Insa ce intelegem din asta? Oare nu facem din asta un acoperamant pentru mania noastra, de care inca nu ne-am curatat? Oare nu stim cu cata frica si cu cat cutremur trebuie sa ne apropiem de invatatura Bisericii?
Sfantul Nicolae i-a dat o palma lui Arie, si a fost SFANT. Noi, pacatosii, nu am ajuns la masura Sfantului Nicolae, dar am vrea sa dam cel putin 2-3 palme ereticilor in fiecare zi.

Am pastrat la urma cuvantul Cuviosului Paisie, caci cuvintele sfintilor sunt cuvinte vii:

"Daca am fi trait dupa Sfintii Parinti, am fi dobandit cu totii sanatatea duhovniceasca, pe care ar fi invidiat-o toti eterodocsii si astfel si-ar fi lasat inselaciunile lor bolnavicioase si s-ar fi mantuit fara predica. Caci ei nu sunt impresionati de traditia noastra patristica, ci vor sa vada si continuitatea noastra patristica , adica adevarata nostra inrudire cu Sfintii."

AMIN!