Citat:
În prealabil postat de Marius22
Viata Sfintilor Parinti, plina de Duh Sfant, dadea cuvintelor lor viata. Cuvintele lor aveau "putere multa" deoarece ele nu faceau decat sa talmaceasca realitati, experiente dumnezeiesti.
Cuvintele si dialogurile noastre teologice, nu se mai intemeiaza pe o experienta autentica, proprie. Este trist, dar se intampla ca de multe ori, sa ne folosim de cuvintele lor, doar ca de niste simple informatii.
De aceea, intelegerea Sfintei Scripturi si a Sfintilor Parinti presupune mai intai de toate dobandirea Sfantului Duh, Duhul cunostintei si al intelegerii.
|
subscriu.
”Rugaciunea, postul, privegherea si toate celelalte practici crestine, nu constituie
scopul vietii noastre crestine. Desi este adevarat ca ele slujesc ca mijloace indispensabile in atingerea acestui tel, a
devaratul scop al vietii crestine consta in dobandirea Duhului Sfant al lui Dumnezeu. Cat
despre rugaciune, post, priveghere, pomeni si toate faptele bune savarsite de dragul lui Hristos, sunt doar mijloace spre a dobandi Duhul Sfant. Tineti minte vorbele mele, numai faptele bune savarsite din dragoste pentru Hristos ne aduc roadele Duhului Sfant. Tot ce nu este savarsit din dragoste pentru Hristos, chiar daca ar fi ceva bun, nu aduce nici rasplata in viata viitoare, nici harul
Domnului in viata aceasta. De aceea Domnul
nostru Iisus Hristos a zis: "Cel ce nu aduna cu Mine risipeste" (Luca 11:23). Nu ca o fapta buna ar putea fi numita altfel decat agoniseala, caci chiar daca o fapta nu este facuta pentru Hristos, este totusi socotita buna. Scriptura spune: "In orice neam cel care se teme de Dumnezeu si face ce este drept este primit la El" (Fapte 10:35).” (Sf. Serafim de Sarov
http://www.crestinortodox.ro/sfinti/...rov-88449.html)
(linkurile din text nu-mi apartin.. asa l-am preluat din articol)