[ory]

Mda, hai sa-ti confer putina adrenalina ...
Ei bine, cand biserica o sa scoata tampenia asta de conceptie, precum ca este strigator la cer, este pacat de moarte, este dezastru, este asa si pe dincolo daca parasesti manastirea ( concept neregasit in biblie ), chiar si dupa ce ai fost facut monah, atunci o sa se curete manastirile de atatia parveniti, de ipocriti, de curvari, de oameni violenti, de semianalfabeti, de materialisti si de betivi , de obsedati de putere , posesivi ...inclusiv de victimele acestora.
Pana atunci, continuati sa va complaceti in minciuna si teorii sfinte...
Manastirea este un loc unde oamenii incearca sa se roage mai mult, nu numele , haina sau biserica din mijloc il sfinteste, ci inima omului si smerenia acestuia, nevointa lui daruita cu adevarat Domnului, mai ales prin semenii care-i respecta si-i ajuta....ceea ce nu prea coincide cu adevarata viata de manastire.
Mi s-a facut lehamite de atatea teorii pompoase despre viata monahala, cand realitatea este un dezastru...iar oamenii continua sa sufere, supusi sub aceasta veche si nejustificata perceptie asupra ireversibilitatii fata de decizia monahala.
Oamenii sunt oameni oriunde ar trai, ar trebui respectati ca atare, ar trebui tratati cu egalitate, ar trebui sa prezinte aceleasi drepturi si obligatii, sa fie supusi aceluias instinct de responsabilitate, ar trebui intelesi ca fiinte complexe supuse atator rationamente, ar trebui mangaiati oricum, indiferent de statutul acesta pamantean, care este oricum atat de efemer . Spunem ca nu dam importanta vietii materiale, dar materializam atatea lucruria fata de simple conceptii si le conferim statutul primordial in viata omului, le consideram chiar virtuti, cand INIMA este cea care emana totul pe pamant, tocmai de aceia se cheama spiritualitate apropierea de Dumnezeu, pentru ca sufletul nostru este cantarit mai cu precadere decat haina pe care o purtam, lantul de rugaciuni pe care le rostim, locul in care le rostim, samd.
Nu stiu, am ajuns sa cred ca aceasta perpetua tendinta de ura, judecare si pizma fata de oamenii care din diferite motive justificate sau nejustificate, parasesc manastirea, nu reprezinta decat o dovada de primitivism, insensibilitate si prostie, altfel nu as putea sa asociez aceasta atitudine cu credinta, oricum as da-o. Exista foarte multe motive, multi factori, multe realitati care determina oamenii sa traiasca intr-un fel sau altul, sa-si schimbe pozitia, straiele, conceptiile, pentru ca viata este o permanenta influientare fata de ceea ce ne inconjoara, o manipulare reciproca...cum putem gandi atat de obtuz cand incercam sa judecam lucrurile prin prisma credintei ? ! Nu inteleg, atata timp cat vedem, simtim, auzim cat de diferita si de complexa este viata din jurul nostru, din interiorul nostru....