Citat:
În prealabil postat de devorator
Buna seara. De 3 luni am observat ca am o problema. In fiecare zi am momente cand simt ca ceea ce fac este in zadar, ca oricum mor. In subconstientul meu stiu ca oricati bani as strange, oricat as invata, orice as face, tot o sa mor si nu raman cu nimic... Ma ingrozeste gandul ca intr-o zi o sa fiu la 2m sub pamant, intr-un sicriu si nu o sa mai stiu pe nimeni, nu o sa mai am rude, prieteni, nimic din ce am acum, nimic fizic, stiu ca nu o sa mai exist... Si mi se cam duce cheful de orice activitate. Nu e zi sa nu ma gandesc la aceste lucruri...
Cred in Dumnezeu, ma mai duc din cand in cand la biserica si ma rog in fiecare seara.
Sper sa nu ma considerati nebun 
Ce as putea face "sa-mi revin"?
Edit: Am 18 ani. |
Nu, nu esti nebun :)) si chiar e normal ( si, as zice, e foarte bine )ce ti se intampla.
Dar nu trebuie sa te gandesti ca nu o sa mai existi, pentru ca noi suntem vesnici.
De fapt, ai dreptate, oricat am invata, oricat succes am avea, sau bani, sunt toate lipsite de sens, daca nu cunoastem si nu traim sensul nostru adevarat, care este impartasirea cu Domnul si Dumnezeul nostru.
Chiar daca nu stim cat de mare e bucuria pe care ne-o promite El, si cat de minunate desfatarile pe care le-a pregatit pentru noi, stim ca El nu este mincinos. Sa avem incredere in El si sa ii cerem sa dea sens vietii noastre.
Spune-i Domnului toate astea, ca nu simti ca ai sens, ca deznadajduiesti, si ai incredere ca El te va auzi.