[windorin]

În prealabil postat de hmiron

Dar pe langa condamnarea supermarketurilor, de ce nu condamnam mai abitir iresponsabilitatea oamenilor?
De ce nu promovam chibzuiala in cheltuirea banilor?

Adevarat, mai bine sa condamnam lipsa de minte a cumparatorilor.
Dar neajutandu'ne cu nimic aceasta "condamnare", mai bine ne vedem de ale noastre.

Daca fiecare dintre noi am cumpara doar cele sanatoase si bune, cele proaste ar ramane cu mai putini clienti.
Ceea ce ar duce la o schimbare in rafturi.

În prealabil postat de Jane Says

In marketuri se vinde mai mult decat produse nesanatoase: se vinde lifestyle si mai mult decat atat, o conceptie de viata. Tot decorul, muzica, vitrinele, panourile publicitare, reclamele te prind cumva in mrejele lor, te farmeca si te fac sa te gandesti doar la aici si acum, la o bunastare, tinerete, frumusete si libertate, toate tangibile, toate la un pas distanta.

Noi cand cumparam o haina sau un produs, in general nu cumparam doar obiectul respectiv ci inconstient, luam la pachet si iluziile asociate acelui obiect. Si o facem fara sa ne dam seama, ba ne mai simtim si cumva impliniti si satisfacuti de sine.

Si daca nu esti constient de asta, nici nu ai scapare pentru ca intregul mediu conspira sa te atraga si sa te faca prizonier.

Participati daca vreti la o vecernie si plecati, cu duhul linistit si lin spre un mall, imediat dupa, sa vedeti ce soc cultural o sa aveti.

Mie mallurile si hypermarketurile mi se par siluitoare de libertate, din momentul in care ai pus piciorul inauntru si pana cand ai iesit, ba chiar si dincolo de momentul acesta. Nu mai exista transcendental, nu mai exista continuitate a existentei, nu mai exista trecut si viata de dincolo, exista doar acel aici si acum dedicat strict nevoilor reale si false (chiar si numai prin contemplarea marfurilor, iti vin idei noi: cum ar fi culoarea asta de par; cum ar fi oare branza asta cu mucegai; cum ar fi sa raman sa beau o cafea aici, pe fotoliile astea cu design futurist; cum ar fi sa-mi iau o pereche noua de cizme; ce-ar fi sa investigam posibilitatea unei plasme in dormitor; ce-ar fi sa, ce-ar fi sa si tot asa, chestii de care nu aveai nevoie si pentru care nu venisesi acolo de fapt).

O comit si eu, bineinteles, cumparand aiurea iar cand nu o fac, resimt infranarea asta ca pe un soi de asceza, ca nu-i pot spune altfel, si intreaga experienta in magazinul respectiv mi se pare, sub pojghita asta de stralucire misto, de secol 21, extrem de falsa, ca o ruptura de realitate.

Subscriu intru toate gandurilor tale. Si eu simt adesea toate cele rostite de tine.

Cu toate acestea, merg pe acolo pentru ca gasesc toate intr'un singur loc. Ma straduiesc insa in a cumpara doar ce imi pun pe lista, de acasa... dintr'un loc unde "vraja" supermarketului nu are influente asupra mea. Daca ar fi sa plec fara o lista de cumparaturi binedeterminata, intocmita acasa, sunt sigur ca as cumpara prostii pe care le'as constientiza abia la intoarcere.