Citat:
În prealabil postat de OmuBun
Frumos topicul, da' e asa un amalgam pe alocuri ca, privind din exterior nu stii daca ar trebui sa zambesti sau sa te intristezi!
Oare sa incep cu tine, anna21, care te contrazici de cateva ori in cateva zeci de cuvinte? A fi credincios este o calitate pe care e greu s-o gasesti cu adevarat, iar cine spune ca indeplineste TOATE conditiile pentru a fi placut Sfintei Treimi, adica nu mai are nimic de invatat ci doar de invatat pe ceilalti, se amageate amarnic. Problema este ca, invatand cu rabdare, prin puterea rugaciunilor, incepem sa intelegem din ce in ce mai bine, cat de departe de Adevar suntem, si ne este teama sa "lovim" cu vorba noastra... inteleapta pe cei... necredinciosi, nu pentru ca n-am avea dreptate, ci fiindca riscam sa ne smintim pe noi insine, daca nu avem duhul blandetii in vorbele noastre!!! Mai bine ne rugam pentru ei si gata. Dialogul "de bun simt" are loc intre oameni de calitate, unde orgoliul si mania, rautatea si ranchiuna, n-au ce cauta. Mie mi se pare ca Jane Says a punctat excelent exact structura de baza a credintei, oricare ar fi ea! Cat despre: "O, Dumnezeul meu, binecuvanteaza sa fiu si eu o piatra care vorbeste spre slava Ta!", este mai mult decat simplu: ce este mai umil si mai tacut decat o piatra? Ori noi nu prea obisnuim sa ne lasam calcati in picioare si ne "modelam" dupa cum bate vantul, nicidecum ca suntem tari precum piatra in credinta noastra! Pentru ca daca ar fi asa, nu am mai avea de ce sa ne punem intrebari despre Dumnezeu si creatia Sa.
!
|
Om Bun, nu am pretins ca am credinta, nici ca nu am de invatat etc.. ci astea sunt presupunerile tale.. nu vad ca ma contrazic, mai degraba cred ca nu ma intelegi tu. Sunt asta care sunt: de aici pana acolo.. ma poti masura corect din cuvinte.
De aceea vorbele tale nu-si ating tinta.. sincer, chiar ma intreb ce vrei sa spui de fapt. Ca sunt mandra? da, sunt. Ca sunt rea? Ohohoho!
Ca sa simplific lucrurile: nu prea am parti bune.
Iar piatra.. cand ma gandesc la o piatra, ma gandesc ca nu are inima (traire, altfel spus). Nu ca ar fi tare in credinta.
Iaca asa sunt eu: fara inima, de aceea m-am identificat cu piatra.
Dar problema este alta: vorbesc despre ceea ce stiu? Sau nu?
Ma fac ca nu aud? Incuviintez prin tacere invataturi gresite care sunt prezentate drept "ortodoxe"? Altii au murit pentru unele adevaruri, iar eu nu deschid gura mintindu-ma ca-mi iubesc aproapele? Dar fara adevar nu exista nici iubirea.. parerea mea.