[speranta]

dragi mei...am citit si eu acest subiect de la inceput pana la sfarsit,as vrea sa va spun parerea mea...e doar o simpla parere,nu am de gand sa mai dau curs la alte discutii.
sincer sa va spun imi pare rau ca iubim anumiti oameni atat de mult si pe altii ii vedem mai nimic,toti suntem pacatosi...daca am putea sa luam de la fiecare ce e bun...fara sa ajungem la idolatrie(caci asa se intelege)...si sa nu mai judecam pe nimeni ce bine ar fi....
despre parintele Visarion (Dumnezeu sa il odihneasca)...nu il cunosc personal dar banuiesc ca a fost un om cu frica lui Dumnezeu,nu stiu cat e de vinovat,vina mai mult mi se pare din partea noastra ca mireni ca facem dintr-un om aproape o idolatrie(sa ma iertati ca am zis asta)... eu personal (ma dau ca exemplu)daca as fi fost o crestina ortodoxa care a mers la dansul in biserica si i-am ascultat predicile,nu vad ca trebuie sa ma numesc "visarioana" n-as accepta niciodata sa zic ca fac parte dintr-o alta grupare,m-as simti ca si cum nu as face parte din aceeasi credinta cu semenii mei ...cand eu stiu ca m-am nascut ortodoxa....n-as vrea sa ma separ intrun nici un fel...si sa spun ca e mai multa credinta in predicile unui parinte, fata de un alt parinte.
stim cu totii ca ortodox inseamna cred in Dumnezeu,si am fost botezata in numele lui Iisus Hristos...de ce sa ma separ printr-o alta denumire...caci eu de fapt cred in Dumnezeu ca toti ceilalti...parintele Visarion a avut menirea doar sa propavaduiasca Sfanta Evanghelie...e un om ales de Dumnezeu....un om normal dealtfel.
Grija mea de crestin ortodox e sa ascult sfaturile sfintilor parinti pentru indreptarea mea...si pentru a ma intari ori de cate ori sunt cazuta...caci sa fim sinceri ne abatem de multe ori de la cele 10 porunci,o luam pe aratura cu faptele...pentru asta mergem noi la biserica ,sa ne intarim, sa ne indreptam,cu speranta ca vom ajunge sa ne mantuim...si sa fim frati cu toti ...asta imi doresc...avem dreptul sa iubim parintii nostrii de suflet ...dar sa nu ajungem sa ne facem inima rea,prin a face o concurenta intre ei care e mai bun...caci nici un Sfant parinte care nu mai e printre noi ,nu si-ar fi dori sa isi vada semenii in aceasta situatie...acel Sfant plange pentru noi,pentru ca ne-am ranit sufleteste...si ne indepartam de adevarata credinta in Dumnezeu...
sa ma iertati ...imi doresc atat de mult sa fim frati cu totii...am tagaduit sa trimit acest mesaj ,pentru ca nu vreau sa mai existe discutii contradictorii....dar totusi v-am scris fara rautate...