[vsovivi]

mariamargareta:
SOVIDIU e sigur pe ce spune, nu mai are nevoie de verificări. El dă verdicte fără să clipească:
2. “...shi e o mare greshala sa te privezi de un mare prooroc asemenea lui Moise...”

Adică, e o mare greşeală să arunci la coş proorociile Verginicăi, această “Moisă” a românilor, unele dintre ele fiind prea dureroase şi cutremurătoare, cum ar fi spre exemplu următoarele două:

“... Patru îngeraşi sunt dezlegaţi. Au fost legaţi până la o vreme. Iată, se ridică, copilaşi, se ridică de la apus un nor, o negură mare, şi va da şi grindină, dar nu e grindină. Înţelegeţi? Vai, vai, se pune masa! Iată, îngeraşul strigă la masă. Ferice de cel ce va birui, că acela, ca în cer va birui. O, măi copiii Mei, pentru cine vine aceasta ce s-a pregătit? Pentru Ierusalimul care e robit. Ierusalime, Ierusalime, dezrobeşte-te, că ai căzut sub sabie! ” (Citat din Cuvântul pucios din 15-5-1957)

“Fiule, dacă-ţi spun că eşti credincios, te ţii şi nu cazi, iar dacă îţi spun că eşti păcătos, te lepezi de Mine. Omul vrea să fie lăudat. Aşa-i firea omului, vrea să fie înălţat pământeşte, pentru o clipă. Să vă înălţaţi, dar nu aici, copii. Nu doriţi să fiţi înălţaţi acum, pe pământ, că tot pământul este plin de apă tulbure, şi pe apă sunt mii şi mii de bărcuţe, şi în bărcuţe sunt michiduţi, şi merg spre apus aceşti michiduţi. Sunt muzicanţi, sunt cântăreţi, au mese întinse la care se desfătează. Iată, mai sus este o bărcuţă, şi în barcă, o proorociţă, şi vorbeşte. Ea se bucură şi face haz, şi în timpul călătoriei barca se răstoarnă şi diavolul râde. Alături de această apă tulbure se formează o altă apă. Peste un mal este o apă limpede, şi în marginea apei, doi pomi mari, asemănători la frunze, şi acele frunze luminează apa aceasta limpede, şi în apă sunt mii şi mii de peştişori care călătoresc pe aceste raze şi întreabă: „Mai este mult?“. Şi iată şi un drum, şi pe drum trece un car cu doi cai albi, cu capetele de foc, şi în car sunt doi oameni. Cine sunt aceştia? Enoh şi Ilie. Aceştia sunt prooroci. Carul trece la răsărit. Peştişorii i-au întâmpinat pe prooroci şi îi întreabă: „Mai este mult?“. Peştişorii s-au făcut un popor şi întreabă: „Mai este mult, Doamne, până se va împlini?“. Iată, în stânga este o cetate dărâmată şi printre dărâmături se văd şi morţi. În dreapta este o cetate nouă, şi poporul îmbrăcat în haine până jos, albe ca zăpada. Şi în cetatea aceea nu poate intra nimeni care nu are acele haine albe, căci cetatea e păzită de ostaşi şi de doisprezece îngeri, care au cădelniţe, potire şi plăci. Înţelegeţi, că vă dau acestea ca să le înţelegeţi.
Iată patru îngeraşi, care au în mână patru Evanghelii, şi toate fac numai una, şi iese pe poartă Împăratul, şi e plin de sânge Împăratul, şi pe frunte poartă un nume care nu se poate citi. Împăratul spune şi strigă: „A Domnului este împărăţia!“. Nu vă pot spune toate deschis, fiilor. Acest Împărat a pornit la luptă şi a luat cu El armată sfântă. Armata nu are haine stropite cu sânge, ci numai Împăratul. Credeţi? Din ochii lui iese foc mistuitor cu care va curăţi tot păcatul de pe acest pământ. E şi Împărat plin de sânge, e şi Prooroc. Înţelegeţi? Ce este apa? Ce sunt peştişorii? Ce sunt aceste cuvinte? Apa este viaţa trăită în curăţie; peştişorii sunt poporul. Ce este carul şi proorocii Enoh şi Ilie? Care este cetatea dărâmată? Care este cetatea cea nouă? Nu vă tulburaţi dacă nu ştiţi.” (Citat din Cuvântul pucios din 9-06-1958)

Dar oare înţelegeţi voi ca să ştiţi de ce grindina nu e grindină? De ce proorociţa Virginia se bucură şi face haz, în timp ce diavolul râde? Se zice că "Cine râde la urmă, râde mai bine". Vai, vai, ce păcat, că bărcuţa ei s-a răsturnat!

moi:
Nu a lui Verginica bărcuţă s-a răsturnat ci a ta, a lui Estera, că ea se distrează şi râde! Dar acolo se referea la proorociţa aia mincinoasă a gLumii... Deci ai interpretat foarte prost că barca lui Verginica s-ar fi răsturnat sau că se va răsturna! A ei niciodată, căci ea a biruit gLumea, deci nu a sfintei Veginica ci a voastră, a celor care persiflaţi mereu miştocărind şi făcând dosare. Dacă şi cu parcă se plimbau pe barcă...

De ce mii şi mii de bărcuţe au pe ele mese întinse la care se desfătează şi cântă michiduţi care merg spre apus? De ce mii şi mii de peştişori călătoresc pe raze în apa cea limpede, întâmpinându-i pe drum pe cei doi prooroci aflaţi în carul dus de cai cu capetele de foc? Dacă nu pricepeţi toate acestea şi deci nu le ştiţi, nu trebuie să vă tulburaţi, căci mesajul era destul de limpede: “Înţelegeţi, că vă dau acestea ca să le înţelegeţi.” Adică o să le înţelegeţi cândva, chiar dacă nu le pricepeţi acum, pentru că “nu vi se pot spune toate deschis, fiilor”.

moi:Fireşte că o să le înţelegeţi... şi încet încet se va face Lumină.

Şi ce mai spune SOVIDIU? Câteva efuziuni de protocronism rromânesc, care i-ar face să pălească de invidie pe toţi tracologii şi dracologii consacraţi ai României. Glodenii Pucioasei sunt leagănul omenirii, în care s-au lăfăit Adam şi Eva pe când erau prunci la minte, iar muntele Ararat, care a ieşit primul din ape după potop, se află tot în Rromânia şi tot la Glodeni-Vale, acolo unde şi-au stabilit pucioşii astăzi cartierul general:

3. “...iar denumirile sunt semnificative intrucat Hristos afirma ca din glodul de la Pucioasa l-a plamadit pe Adam shi apoi pe Eva din Coasta Lui, Adam insemnand om. Shi se mai afirma ca pamantul Romaniei a fost primul care a ieshit din ape...”

moi:Deci nu eu afirm ci se afirmă prin Cuvântul lui Dumnezeu pe care-L cred, aşa cum este scris. Deci nu eu susţin aşa ca şi cum am inventat eu sau am făcut cercetări arheologice prin ştiinţele absurde sau mi-au şoptit extratereştrii ci de sus s-a dat şi s-a scris, deci de ce insinuezi că eu am avut nişte revelaţii pe bază de pilule albastre fără discernământ? Sau te faci că ai uitat ce este scris şi că de acolo susţin eu ceea ce susţin şi nu de la mine? Fiindcă eu am găsit tot ce este scris perfect valabail şi exact, de aia susţin, şi nici nu e greu că doar se vede în realitate că toate s-au împlinit şi se împlinesc întocmai, deci din atât cât am citit şi cât am înţeles din aia susţin, şi cât mi s-a dat de sus, deci nimic extraordinar sau ieşit din banal aşa cum vrei să mă arăţi extaziat ca şi prins de un duh necurat, duh rău, al râvnelor deşarte, ci e normal ca citind să pricepi de ce parte se află Adevărul şi să afirmi fără rezerve încercând să-L trăieşti că doar eu nu advocăţesc ci vă îndemn să-L aplicaţi dacă îl găsiţi Bun şi nu să vă faceţi advocaţi desfrânaţi, dar voi vă faceţi că uitaţi şi minţind mereu iată că vă stăpâneşte pe voi acel duh rău căci minţiţi mereu în fel şi chip cu neruşinare ca să biruiţi dacă nu cu rezultanta din texte care e alta decât o vedeţi voi cu ochii voştrii ţinuţi ca să nu vedeţi luptându-vă cu morile de vânt, şi dacă nu biruiţi, căci nu aveţi cum să biruiţi căci vă luptaţi cu închipuirile voastre care cresc într-una, deci dacă nu biruiţi pe text, pe argumente duhovniceşti atunci măcar să biruiţi cu dosarul compromiţător întocmit în zeflemea fie de natură penală fie de natură morală fie de natură diagnosticală, fie de natură politică fie de natură lingvistică, că ceva gloanţe cu care să trageţi în pianist trebuie să găsiţi ca să vă scoateţi cămaşa... dar o să vă miraţi că până la urmă voi o să vă alegeţi cu cele mai frumoase cămăşi de forţă din câte a cusut nenia cu aţă albă prin firmele lui de cusut cu aţă albă şi de tratat cu cură cu păcură pe credincioşi, adică cu cafea... şi alegându-vă cu ele până la urmă, până la sfârşit, şi crezând că vă vin bine nu o să mai vreţi ca să le daţi jos... că o să vi se pară că v-a îmbrăcat nenia la superlativ, la perfectul compus pentru spectacol... doar că nu se premiază compozitorii mitomani şi nici clownii cinici plini de umor negru... deci o să rămâneţi în senatoriul desfrânărilor şi pe maideparte... fericite că vă bagă nenia în seamă flatându-vă cu câte un bombon, pe care vă pune să-l detonaţi în curţile altora, nălucindu-vă că ce treabă bună şi serioasă faceţi voi două...

continuare mai jos