Citat:
În prealabil postat de mariamargareta
Zice vsovi, citând în prealabil pe MM:
MM:„Predicile pucioșilor (alcătuite de învățători după gusturile lor), în afară de faptul că sunt un fel de basme logoreice și redundante,”
Tu susții că sunt alcătuite de învățători, adică de oameni, deși autorii transcrierilor ți-au mărturisit că sunt date de sus! Deci tu susții fără probe că sunt inventate...
Răspuns:
Alții ar trebui să mărturisească despre ei, și nu ei înșiși despre sine. Mai ales atunci când mărturia lor este mincinoasă. Ani de zile, liderii pucioși au pretins că “sunt 14 creștini care aud Cuvântul”. În fața unei asemenea afirmații trebuie să te înclini, căci altminteri, dacă n-ar fi adevărat ceea ce pretind, ar însemna că ori toți cei 14 sunt niște mincinoși, ori sunt atinși de aceeași boală psihică aducătoare de halucinații. Spre exemplu, Nicușor descria această “coborâre de Cuvânt” într-o manieră atât de subtilă, încât niciodată nu va putea fi acuzat de minciună, deși el sugera prin construcția ingenioasă a frazei că sunt 14 care primesc “Cuvântul” (ceea ce nu era adevărat):
“ Mărturisesc încă odată că glasul Domnului se aude grăind deasupra așezământului sfânt, unde noi acum locuim în număr de paisprezece.” (Cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, Ediția 2006, pag.85)
În prezent, liderii pucioși se feresc să mai pretindă că răvașele din cer sunt o halucinație colectivă a “celor 14 fii aleși”, ci recunosc deschis că singurii care sunt martori ai “coborârii Cuvântului” sunt cei doi lideri prooroci, Mihaela și Nicușor. Deci, cei doi se mărturisesc pe sine, nefiind posibilă vreo verificare a afirmației lor din partea unui singur martor măcar, necum doi sau trei, așa cum cere Scriptura.
|
Mie îmi pare că din ce este scris în citatul dat de tine : „
Mărturisesc încă odată că glasul Domnului se aude grăind deasupra așezământului sfânt, unde noi acum locuim în număr de paisprezece.” (Cartea “Cuvântul lui Dumnezeu”, Ediția 2006, pag.85)
din citat, rezultă că el mărturisește că el aude, și nu mărturisește că aud toți ceilalți 13 deși se poate presupune, ci fiecare dacă aude poate mărturisi asemenea acestuia, dar dacă spui dumneata că defapt nu aud decât Mihaela și Nicușor glasul sfânt ce vorbește deasupra locului unde locuiesc cei 14, atunci așa o fi, că or fi mărturisit ei și s-a scris pe undeva în cărți că numai ei doi aud în prezent, deci poate e sigur că doar ei doi aud glasul dăruit de sus și-L mărturisesc... iar ceilalți 12 poate Îl primesc tainic, Îl trăiesc, auzind așa ca și cum ar grăi piatra, sau apa sau vântul...
Citat:
|
MM:„Deci, cei doi se mărturisesc pe sine, nefiind posibilă vreo verificare a afirmației lor din partea unui singur martor măcar, necum doi sau trei, așa cum cere Scriptura.”
|
Păi dacă au auzit toți cei prezenți pe vremea sfintei Verginica și a Mariei ieșind glas din gura lor când ele dormeau în somn adânc și nu erau conștiente de ce se grăia prin ele, și dacă acum sunt doi care mărturisesc că aud Cuvântul de deasupra locului unde locuiesc cei 14, câți sunt în total? cel puțin 4, iar cum ceilalți 12 nu au negat, rezultă că e mai mult decât scrie în Lege și prooroci că mărturia a doi sau trei este adevărată... dar după roade îi veți cunoaște pe fiii împărăției... ca să nu vă îndoiți că sunteți înșelați și să puteți da liniștiți slavă lui Dumnezeu.
Iar, din ceea ce arăți prin scris că ai vrea dumneata, ca să faci pe placul lui nenia, reiese că pentru ca să crezi ceri semne și minuni, deci poate ai vrea să-l vezi și tu pe proorocul Iona cum e scuipat afară, pe țărm, de balena ucigașă, sau vrei să-i pui în cușcă la lei și pantere înfometate pe prooroci ca văzând că nu-i papă fiarele, abea atunci iată să crezi și dumneata, sau poate vrei să-i arunci în foc așa cum au fost aruncați cei trei tineri evrei ce nu s-au închinat la chipul de aur al caldeenilor, sau poate vrei să sară de pe aripa templului că și așa nu o să li se sfarâme picioarele că or să-i ajute îngerii Tatălui, sau ai vrea să-ți facă o demonstrație de iluzionism, de transformare a pietrelor în pâine sau a apei în vin, așa cum se lăuda satana că poate el să facă, ori poate ai vrea să Îl roage pe Hristos ca să se arate public la toată gLumea, așa cum este scris că orice ochi Îl va vedea și cei ce L-au străpuns, că ar fi de dorit ca să sfârșim odată circul globus... sau ce vreți voi ca semn ca să credeți? Păi vă spun eu atunci ca să credeți un citat de pe vremea lui Verginica, Trâmbița Domnului, prin care se vestea CLD peste pământ:
„... Tatăl Meu S-a îmbrăcat în Fiul, într-o haină urâtă, zdrențuroasă, și S-a dus la un bogat și i-a cerut milă, și acesta I-a zis:
„Mergi la muncă, muncește! De ce ești puturos?“. Și iată ce a făcut Tatăl: S-a îmbrăcat într-o haină luxoasă și S-a dus iarăși la bogat. Când L-a văzut, L-a poftit la masă. Pe cine a primit acest bogat? O, dacă nu ar fi săraci pe pământ, nu ar mai fi nimeni în rai.
... — Fiilor, iată ce vă întreb: credeți voi în post, în biserică, în rugăciune, în sfinte Taine, în cruce, credeți?
— Da, Doamne!
— Atunci, de ce nu le folosiți? Folosiți-le, măi copii.
Iată ce vă întreb: credeți în cârciumă, în descântece, în vrăjitorii, în desfrâu și în celelalte răutăți ale lui satan? Credeți?
— Nu, Doamne!
— Atunci, de ce le faceți? De ce vă duceți după ele?
Iată ce vă spun: M-am dus într-un salon de dans și am găsit un drac dormind; nu mai avea de lucru cu nimeni, că erau toți ai lui. Iată, M-am dus și într-o biserică, și de la ușă până la altar erau mulțime de draci cu toate răutățile: cu vrăjmășie, cu mândrie, chefuire, gânduri de desfrânare, tutun. Am găsit și preotul fumând în altar. Dar voi, copii, nu judecați, că are cine să-i judece.
... O, măi copiii Mei, n-am venit să stric și să vă spun minciuni. Am venit să vă spun să vă iubiți unii pe alții. O, Tatăl Se uită la voi și nu găsește între voi suflete plăcute să împlinească locul în împărăția cerurilor. Iată, locurile așteaptă și nu are cine să le ocupe. Iată, un creștin zice că nu poate să nu mănânce carne.
... Iată, fraților, am venit să arunc un foc pe pământ. Se vor răscula doi împotriva a trei. Rugați-vă să aveți înțelepciune. Se ridică tatăl împotriva fiului, soacra împotriva nurorii, mama împotriva fiicei. Duhul rău, duhul lui satan, unde se duce, nu mai este iubire, nu mai este Dumnezeu, și cel rău face vrajbă, necaz și dezbinare. ”
14-05-1957