[vsovivi]

Hai să mai facem odată analiza pe text:

REPORTER(Cristian Tabără): Cei mai mulţi dintre membrii comunităţii Noului Ierusalim trăiesc şi muncesc în aşezământ, însă un număr de 14 au fost aleşi să vieţuiască în mănăstire şi să audă direct Cuvântul lui Dumnezeu. Restul comunităţii nu are voie să intre în mănăstire şi nici nu ştie ce se află înăuntru. Cu atât mai puţin ştiu străinii.
Vă număraţi printre cei care vieţuiesc aici în mănăstire, sau…sus, în comunitate?
GIGEL(Gheorghe Pantelimon): …Ăă.. Da!...pot să zic că sunt… aicea… deşi am fost … şi cu băieţii …şi…
REPORTER(Cristian Tabără): Da!?
GIGEL(Gheorghe Pantelimon): Da!

Care a fost întrebarea după introducere?

Asta:

Vă număraţi printre cei care vieţuiesc aici în mănăstire, sau…sus, în comunitate?

la care răspunsul este dat de două ori:

GIGEL(Gheorghe Pantelimon): …Ăă.. Da!...pot să zic că sunt… aicea… deşi am fost … şi cu băieţii …şi…

REPORTER(Cristian Tabără): Da!?

GIGEL(Gheorghe Pantelimon): Da!

De aici rezultă faptul că el are voie să mărturisească asta, deci ascultând poate asta să zică, şi poate să zică deşi el iată nu se consideră vrednic de mânăstire ci poate să zică fiindcă chiar de curând nu mai locuieşte cu cei de sus, cu băieţii din aşezământ, şi zice astfel că înainte nu a fost trăitor între cei 14, din moment ce a fost şi împreună cu băieţii deci se poate concluziona că el nu a fost de la început dintre cei 14 care auzeau Cuvântul în primă instanţă!

Sau se poate deduce că a fost dar a fost scos afară din mănăstire şi apoi iată că a fost readus.

Deci unde este minciuna? Din moment ce el mărturiseşte că a stat şi sus cu băieţii în aşezământ? Deci este clar că nu era dintre cei 14 cîndva, mai înainte de stadiul actual când iată că nemailocuind sus cu băieţii se numără acum printre cei 14 şi poate să zică, deci poate să arate că locuieşte în mânăstire!

REPORTER(Cristian Tabără): Asta înseamnă că, într-un fel, dumneavoastră aţi corespuns cerinţelor, ca să spunem aşa …ăă… care au… ales să locuiţi în această mănăstire … şi înseamnă că vă număraţi printre cei care aud “Cuvântul lui Dumnezeu”… în sfârşit...cum să zic…în primă instanţă…

GIGEL(Gheorghe Pantelimon): Da!

După cum se observă Cristi Tabără continuă în ideea că el nu făcea parte din cei 14 ci corespunzând cerinţelor, cerinţele au ales ca să locuiască şi el în mânăstire, şi înseamnă că de atunci şi el se numără printre cei 14 care aud în primă instanţă Cuvântul lui Dumnezeu, locuind printre ei, printre cei ce aud în primă instanţă Cuvântul lui Dumnezeu, şi astfel se cam exclude posibilitatea ca el să fi fost cândva dintre cei 14 şi apoi a fost exclus ca după ce a locuit cu băieţii să fie rechemat ci se specifică foarte clar că a corespuns cerinţelor iar unul ce a fost alungat din mânăstire, acela nu ar fi corespuns cerinţelor deci este clar că nu a fost de la început dintre cei 14!

REPORTER(Cristian Tabără): Explicaţi-mi, cum… cum e, să se întâmple asta?
GIGEL(Gheorghe Pantelimon): Asta este un… nu ştiu cum să vă spun, dar este un lucru care nu ştiu dacă se poate explica. Nu ţine de… nu poţi să explici aşa ceva… e mai presus de… adică nu este o taină pe care să o ispiteşti, sau să…

Acum Cristi presupune că din moment ce şi Gigel locuieşte de la o vreme printre aceia, căci a corespuns cerinţelor de a vieţui în mânăstire, atunci e clar că şi el ar trebui să audă... şi ca atare cere explicaţii întrebând:

REPORTER(Cristian Tabără): Explicaţi-mi, cum… cum e, să se întâmple asta?

Întrebarea este ambiguă ca şi cuvinte deoarece deducând logic textul, e foarte clar că defapt întrebarea literelor în context este:

Cum e să se întâmple să vă număraţi de curând printre cei 14, care aud în primă instranţă Cuvântul lui Dumnezeu?

Deşi prin să se întâmple asta e clar că Cristi Tabără a bătut apropoul la minune, să explice defapt minunea, fiincă interesul şi concluzia şi ţinta lui jurnalistică spre aia tindeau, şi astfel asta avea cel puţin două înţelesuri, se referea la faptul că el se numără printre cei din mănăstire şi la faptul că din moment ce se numără printre ei ar trebui să ne spună şi nouă, să mărturisească şi să explice minunea.

Deci dacă presupunem că Cristi Tabără era interesat mai mult de minune şi cerea explicaţii referitoare la faptul cum anume se aude Cuvântul lui Dumnezeu, aşa cum rezultă din film, că în taină sau pe faţă era curios Cristi Tabără în interviu de minune, atunci iată că Gigel împreună cu Domnul Hristos, răspund la ambele întrebări simultan, atât cea literară în contextul general şi al interviului cât şi la cea sufletească informală, răspuns general şi cu dedicaţie specială pentru Cristi Tabără absolvent de teologie:


GIGEL(Gheorghe Pantelimon): Asta este un…

nu ştiu cum să vă spun,

dar este un lucru care nu ştiu dacă se poate explica.

apoi continuă:

Nu ţine de…


nu poţi să explici aşa ceva…


e mai presus de…

lămurind pe final:

adică nu este o taină pe care să o ispiteşti,

aruncând pe final un

sau să…

oprindu-se.


Deci iată stimată MM:

răspunsul:

1.Asta este un... nu ştiu cum să vă spun,
2.dar este un lucru care nu ştiu dacă se poate explica.
3.Nu ţine de...nu poţi să explici aşa ceva...
4.e mai presus de... adică nu este o taină pe care să o ispiteşti,
5.sau să…

Referirile explicative din răspuns se fac atât legate de cuvintele textului, la cuvintele din propozitia ultimă şi din contextul paragrafului cât şi în contextul per ansamblu ce reiese din interviu cât şi la curiozităţile sufleteşti nespuse ale lui Cristi deduse din dorinţa lui de a afla minunile intuindu-se ce anume ar vrea să afle.

deci la

1. Se referă la minunea de la Pucioasa, din Mânăstire, se referă la întreg, la toată lucrarea lui Dumnezeu cu ei şi cu noi.
2. Se arată că este un lucru pe care el nu ştie să-l explice.
3. Nu ţine de, pare că se referă la cerinţe, de vrednicia personală căci ăla era contextul.
4. Ci e mai presus de... vredniciile omeneşti, de pământ, de sinele omului, de Gigel, de ce vrei dumneata reieşind din interviu... nefiind indicat să ispiteşti pe Dumnezeu, prin necredinţă sau îndoieli sau cerând semne şi minuni sau explicaţii...
5. Sau să... aici este restul răului ce l+ar putea face omul necredincios şi rău.


Deci iată că pentru mine asta reiese textual din interviu în analiza simplistă făcută mai sus.


Deci e clar că nu numai că nu poate fi acuzat Gigel de minciună ca şi cum ar rezulta din texte că el se crede mare auzitor de Cuvânt al Lui Dumnezeu ci se vede că e întru Hristos răspunsul lui cu dedicaţie generală şi specială pentru Cristi, care a terminat teologia! Iar Gigel s-a smerit pe cât posibil şi nu a încercat deloc să lase să se înţeleagă că el aude dar nu spune, ci mai degrabă a mărturisit Hristos prin El, ceea ce era de mărturisit.

Dar dumneata ai fi vrut să mărturisească tranşant că el nu a auzit până în momentul de faţă Cuvântul lui Dumnezeu. Lucru care l-a lăsat să se înţeleagă din faptul că el nu a făcut parte dintre cei 14, căci Cristi a presupus că dacă de curând face parte şi Gigel dintre cei 14 atunci musai că aude şi el uitând atât Cristi cât şi Maria Margareta că:

În Vechiul sau Noul Testament mulţi martori au auzit ce spunea Domnul în timp ce alţii nu auzeau deşi erau prezenţi sau unii vedeau în timp ce alţii deşi prezenţi nu... deci este doar presupunerea voastră, a lui Cristi că din moment ce se aude deasupra mânăstirii atunci aflându-te acolo e musai ca să auzi şi tu. Se poate să auzi sau se poate să nu, se poate să vezi sau se poate să nu, ţine şi de tine dar mai ales de Darul lui Dumnezeu, de darul Credinţei.

Deci din text rezultă foarte clar că Gigel nu a lăsat să se înţeleagă nici că el cum a ajuns acolo aude nici că nu aude, lucru perfect tăinuit prin mărturisirea lui mai mult decât perfectă.

QED