Am observat ca unde nu esti sigur sau exista macar posibilitatea sa nu ai dreptate ori ignori argumentul respectiv, ori il analizezi fragmentat. Nu stiu daca faci asta cu buna stiinta sau daca a devenit un reflex. Cand am spus ca nu ai raspund la tot post-ul meu anterior nu am vrut sa zic ca nu ai raspuns deloc, ci ca ai raspuns numai la o parte.
Citind raspunsul si bineinteles cele anterioare am facut aproape involuntar o legatura intre modul tau de a raspunde si de a aborda in general o discutie si exact aceleasi trasaturi ale lui Smerdeakov din Fratii Karamazov(care argumenteaza si chiar duce pana la capat rationamentul: daca ajungi pe mana unor nelegiuiti si ei iti cer sa hulesti numele Domnului si sa te lepezi de botez, inainte de a fi rostit cu gura "ma lepad..." in mintea ta deja va fi incoltit acest gand si vei fi fost deja blestemat si exclus din legea crestina. Astfel, poti sa ca nu esti crestin si nu vei face un pacat pentru ca doar prin acel gand Dumnezeu te-a scos deja din randul crestinilor si tu practic la momentul cand raspunzi "nu" deja ai fost surghiunit si nu spui decat adevarul.)Iata un sofism fara cusur. Un rationament asemanator(adica tot un sofism) incerci si tu pentru a demonstra ca ziua a 7-a din Creatie e tot una cu sabatul. Cand acolo e ceva mult mai minunat e un timp primordial (illo tempore) in care Dumnezeu creeaza. Spre exemplu in prima "zi", nici nu avea cum sa existe zi in intelesul prozaic pentru ca nu era creat inca soarele si nici nu se putea vorbi de aparitia timpului cronologic. E clar deci ca lexemul "zi" in Facere nu are intelesul propriu, dar vad ca ori nu intelegi, ori nu vrei sa intelegi. Inca o data: sabatul nu are nici o legatura cu ziua odihnei lui Dumnezeu din Facere, in cel mai bun caz e doar un simbol.
|