Sunt de acord a traim intr-o civilizatie erotizata si supusa poftelor, ca poftele si patimile ne indeamna la toate colturile.
Dar tocmai de aceea, raspunsul crestin nu ar trebui sa fie numai un refuz absolut al placerilor si senzatiilor si bucuriei de natura inclusiv fizica, ci o incercare de transfigurare a lor, de trairea globala a lor.
Care se face prin asceza (post, cumpatare, un stil de viata sobru) si prin trairea lor cu multumire adusa lui Dumnezeu.
Daca nu facem asta, si le refuzam total, cum spune Traditie, riscam doar sa le refulam, nu sa ne curatim de partea patimasa.
Si nu, nu inseamna de loc ca il transform pe Dumnezue in unealta pentru obtinerea placerii. Dar de loc, nu stiu de unde a dedus Traditie asta.
__________________
"Dacă nu putem fi buni, să încercăm să fim măcar politicoși." (Nicolae Steinhardt în Jurnalul fericirii)
|