[ory]

Nu stiu de ce s-a infiripat ideea ca a avea mai multa grija fata de suflet, tine neaparat de o conduita speciala si spirituala, special construita, cand sufletul ne este strict legat de ceea ce facem in fiecare zi, cu ceea ce avem de-a face in fiecare zi.
Nu este nevoie de o reteta deosebita pentru a fi pregatiti si sufleteste pentru trecerea dincolo de fiinta, trebuie doar sa ne pese de ceea ce facem, de felul cum ii intelegem pe cei din jur, de o etica care trebuie sa ne situeze pe un plan superior omenesc, tocmai de aceia trebuie sa fie superior pentru ca se bazeaza pe ratiune. Este atat de complicat ?
Trebuie sa fim doar naturali si sa ne pese de noi insine si de ceilalti, eu nu vad pregatirea sufleteasca neparat ca pe o afundare in rugaciune si uscaciunea trupului de post, ci mai degraba ca pe o dimensiune ce tine de constiinta.