[anna21]

În prealabil postat de Fani71

Se poate si asta, dar de obicei le dam copiilor ceea ce avem si suntem noi. Daca suntem crestini, ii botezam, ii ducem la biserica si le explicam ce inseamna credinta.
Cand vor fi mari, tot ei vor alege daca vor sa fie credinciosi sau nu.

Fani, ai mai scris si pe alte thraduri lucruri similare despre a fi crestin, nu mai caut, dar raspund aici.
Si eu am intrat in copilarie in contact cu crestinismul de duminica (nu prin parinti, ca ei erau formati in materialism dialectic. Aparent doar azi suntem "imuni" la ideologia actuala - ironie,ca sa nu fiu inteleasa gresit). Si un lucru m-a tinut departe de credinta, sper sa ma fac inteleasa: Iisus Hristos s-a jertfit pt ca noi sa avem viata (asta am inteles de mica), cine crede in El va trai vesnic (asta NU am inteles in copilarie). Adica afirmi: eu cred si asta este tot? Apoi faci ce vrei, in continuare (doar mai calci pe la biserica din cand in cand)?!
"Acest popor Mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine"
Revin, eram mica, dar credinta asta care nu te obliga la nimic mi se parea un lucru fff absurd si masca pt ipocrizie. Asa incat nu contestam existenta lui Iisus, jertfa Lui.. dar atitudinea ipocrita a credinciosilor m-au indepartat. Dar si asa ma mira: ei nu observau absurditatea situatiei? Cand cineva te salveaza de la moarte, viata NU iti mai apartine. Nu se poate sa crezi cu vorba si sa faci ce vrei (cat timp nu incalci niste limite, desigur).
Si intr-adevar, nu aceasta inseamna ortodoxia, am aflat muuult mai tarziu.


Intrebarea este: cum poti sa "explici" ce inseamna credinta daca:
-tu nu stii (nu ma refer la tine, Fani, ci la modul general)
-credinta se traieste, nu se explica.

In fine, nu mai insist.

(nu-mi cresc copiii ferindu-i de lucruri lumesti, de basme etc.. ca NU AM CUM. Intrebarea era: CE LE SPUN despre zane, spiridusi si restul.
Deocamdata i-am zis copilului ca Dumnezeu a creat ingerii, dintre care unii au ales sa se nu-L asculte pe Dumnezeu si au devenit draci. Atat exista.. retul este imaginatia oamenilor si eventual, aratarile dracilor.
Dar asteptam idei mai bune.. ma mir ca pe putini ii preocupa.

Eu in copilarie, sub influenta povestilor incercam sa meditez.. da, sa MEDITEZ, adica sa-mi concentrez toata atentia, energia etc.. ca sa misc lucruri. Si atentie mare: nu citisem nimic despre asta - ca eram copil - ideea mi-a venit din basme ca oricine poate face lucruri extraordinare. Nu stiu unde am citit despre puterea mintii, dar am gasit in povesti.
Aaa, dar despre DORINTA DE A VEDEA ZANE si SPIRIDUSI nu stie nimeni nimic? Apropo de piticul lui Zori de zi. Copilul doreste sa vada, devine f sensibil si receptiv la astfel de lucruri... adica eventuale amagiri dracesti. Sau nici in asta nu credeti? Eu vroiam sa vad zane, cautam beghete magice - probam diverse bete, ma concentram asupra lor, incercam cuvinte "magice"... bine ca nu am vazt chestii gen harry potter ca ar fi fost nenorocire!)