Dar nu spune Apostolul de sclavie. Nici că nu trebuie să existe comunicare. Nici de catâr cu ochelari. Spune de ascultare. Oare eu sunt sclavul preotului meu ? Oare preotul meu este sclav episcopului ? Oare episcopul meu este sclav papei ? Oare eu cu preotul meu nu comunic, sau clericii între ei nu au înțelegere ? Eu nu cred că preotul meu mă socotește catâr cu ochelari, ci mă iubește ca pe un fiu al său. Dar, când el spune "du-te !" mă duc, iar când spune "vino", eu vin.
Ei bine, acest model eclezial ni-l oferă învățătura noastră. Ascultare în iubire. Acestea două, ascultarea și iubirea, departe de o duce la sclavie, duc la adevărata libertate. Femeia care nu ascultă de bărbatul ei nu e liberă, ci e în pericol de a se face roabă unui stăpân care îi vrea tot răul și care s-a depărtat el însuși de la fața Stăpânului Ceresc datorită aceleiași patimi a neascultării.
Sf Fecioară Maria, pe care o cinstim mai mult decât pe orice sfânt și decât toți sfinții la un loc, a știut totuși, în ciuda preeminenței sale între oameni, să asculte de bărbatul ei. Bărbatul ei nu s-a dovedit sclipitor de ager când, ajuns la Betleem, nu a fost capabil să-i găsească o cameră de hotel acestei femei care stătea să nască. Se
înnopta și, negăsind nimic, a ieșit din oraș, iar ea l-a urmat. Tot ce a găsit a fost un staul, cu paie drept așternut. Dar ea, Doamna lui și Doamna noastră, l-a urmat fără să considere că se aseamănă cu catârii cu ochelari.
|