Singura salvare a fost chemarea catre ortodoxia pe care o consideram invechita, depasita.
Acea chemare a lui Dumnezeu pe care o simteam noapte de noapte prin durerea apasatoare a sufletului, prin dorinta de rugaciune...
In mod inexplicabil, desi din punct de vedere material si profesional aveam aproape tot ce-mi doream, simteam nevoia sa ma rog lui Dumnezeu sa ma ierte si sa ma primeasca din nou, Acasa.
Pentru ca aici, in ortodoxie, era cu adevarat casa sufletului meu. Aici am invatat sa iert si sa iubesc cu adevarat.
Pentru ca mai inainte de asta, eu insami primisem iertarea si iubirea.
|