[cotoracia]

Bineînţeles că nici internetul, nici televiziunea, nu sunt lucruri rele in sine (vezi exemplul cu cuţitul), însă depinde de cei care le întrebuinţează, cum le întrebuinţează.
Ele sunt bune şi pt.mireni şi pt.preoţi, mai ales în ziua de azi, când, iată, putem comunica mai uşor. Acuma, într-adevăr, ne şi putem sminti mai uşor, doar satana nu stă deoparte, se "updatează" şi el, nu ?
Însă nu el e vinovat sau internetul sau televizorul, ca atare, ci acela care le utilizează în mod nefolositor sufletului. Aici cred că e cheia înţelesului.
Pentru călugări e mai delicată această problemă, zic eu, nu că ar fi ceva rău, însă ei s-au rupt de lume, iar folosirea internetului le-ar lua mult timp de rugăciune. Căci ei se roagă mult mai mult ca noi şi atunci intrarea zilnică pe net le-ar răpi foarte mult din timpul pe care ar trebui să-l acorde rugăciunii.
Ei oricum practică Rugăciunea lui Iisus neîncetat, deci trebuie să o întrerupă atunci când sunt conectaţi. Şi m-aş cam mira sau chiar îndoi că unii călugări ar primi ascultare să dea sfaturi pe net. Personal, nu prea cred acest lucru, iertaţi-mă.
Nu trebuie să judecăm însă. E foarte bine dacă au timp şi pot să dea sfaturi pe bloguri (vezi blogul Parintelui Savatie Baştovoi de exemplu), dar cred că menirea călugărilor este totuşi cea de a se ruga, real, în mânastire, nu neapărat în cea virtuală.
Dar, cum am spus, nu este un lucru rău în sine, numai să nu-şi neglijeze pravila lor, care este cea mai importantă. La urma urmei depinde de fiecare dintre noi cum folosim orice lucru pe care ni l-a îngăduit Dumnezeu. Însă atenţie mare ! Căci noi facem lucrurile bune sau rele.
Nu vinul este rău, ci beţia !