[mariamargareta]

Vsovi chiar că se îmbată cu apă rece. Cităm din panseurile lui anterioare:

“...orice găină, curcă beată așa ca mine, nu trebuie să facă nici un efort căci Măreția lui Dumnezeu se vădește din fiecare punct și virgulă din Cuvântul lui Dumnezeu...”

Chiar aşa! Oare cum reiese din Cuvântul lui Dumnezeu de la Pucioasa măreţia acestui “Dumnezeu”? Iată în continuare câteva mostre, extrase fără nici un efort din mesajele pucioşeşti şi comentate pe scurt.

1. Atotştiitorul “Dumnezeu de la Noul Ierusalim-Pucioasa” este un profet pedepsitor care vorbeşte singur, căci nimeni nu-l ascultă. Pe cei care nu cred în “lucrarea de la Pucioasa” îi va condamna fără de milă, iar pedepsirea lor se va face prin mijloace nedrepte şi inumane:


“…dar Eu, Domnul, sunt profet acum şi vorbesc prin viu grai şi nimeni nu mă ascultă” (citat din cartea "Cuvântul lui Dumnezeu", mesajul din data de 17/30 aprilie 1965)
“Ţine minte că nu este prooroc din cer ca Mine, dar voi condamna fără de milă pe acela care nu crede în lucrarea Mea” (citat din cartea "Cuvântul lui Dumnezeu", mesajul din data de 2 mai 1965)
“…Nu este prooroc din cer ca Mine, dar voi condamna fără de milă pe acela care nu crede în lucrarea Mea” (citat din cartea "Cuvântul lui Dumnezeu", mesajul din data de 2 noiembrie 1965)
“ De câte ori i-am iertat al său păcat? Îi răpesc copilul pe care i l-am dat, şi îi răpesc şi fiicele. Sunt gata să spun un cuvânt. Crezi? ”(citat din cartea "Cuvântul lui Dumnezeu", mesajul din data de 25 decembrie 1976 /7 ianuarie 1977)

2. Atotţiitorul “Dumnezeu de la Noul Ierusalim-Pucioasa” are dificultăţi în a combina toate ereziile de la început şi a le altoi pe erezia de la sfârşit şi de aceea se îndoieşte de propriile sale puteri:

“Astăzi am luat altoaie din toate lucrările ce s-au lucrat la început, ca să le unesc una cu alta, dar greu Îmi este ca să le unesc una cu alta, căci străin s-a făcut sfârşitul de început [...] “Dacă voi reuşi, bine va fi, aşa cum scrie în Carte la rugăciune, precum în cer, aşa şi pre pământ, fără păcat” [...] “Dacă voi reuşi cu tine, voi pune acest pământ ca să fie raiul pentru tine” [...]“Nu greşi, tată, ca să pot reuşi cu tine, ca să-ţi dau în folosinţă patria creştin ortodoxă.” (citate din cartea "Cuvântul lui Dumnezeu", mesajul din data de 7 ianuarie 1966)

3.Atotputernicul “Dumnezeu de la Noul Ierusalim-Pucioasa” , în caz că se va dovedi neputincios până la capăt, va păstra totuşi suficientă putere ca să fie răzbunător:
“Dacă nu voi reuşi, vă voi da focului de veci pe toţi acei ce Mi-aţi adus Mie stricăciune” (citat din cartea "Cuvântul lui Dumnezeu", mesajul din data de 4 februarie 1966)

4.Atotputernicul “Dumnezeu de la Noul Ierusalim-Pucioasa” are probleme serioase cu echilibrul interior:

“O, tată, tată, sunt beat, tată! O, Maica Mea, sunt beat, M-am îmbătat, M-am îmbătat ca omul care bea vin! N-am băut cu ceaşca, nici cu cana, nici cu găleata, nici cu vadra, că aceste măsuri Îmi sunt prea mici, căci sunt fără măsură lacrimile pe care le-am băut.” (citat din cartea "Cuvântul lui Dumnezeu", mesajul din data de 16/29 mai 1065)

5. Atotştiitorul “Dumnezeu de la Noul Ierusalim-Pucioasa” nu ştie ce este scris în condica diavolilor. În schimb diavolii cu care el se conversează sunt atotştiutori, căci ei cunosc până şi sfârşitul, despre care Biblia spunea că nu-l ştiu “nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl” (Matei, 24:36):

“Tată, m-am întâlnit în drumul Meu nu cu un diavol, ci cu milioane de diavoli, şi le-am cerut să-mi arate condica să văd cât mai au până la terminare, şi Mi-au spus: “Stăpâne, să nu ne omori, că mai avem puţin” (citat din cartea "Cuvântul lui Dumnezeu", mesajul din data de 22 decembrie/4 ianuarie 1973)

6. Atotcunoscătorul “Dumnezeu de la Noul Ierusalim-Pucioasa” are probleme serioase cu propria sa cunoaştere.

- Uneori e nesigur pe ceea ce spune:
“Acest trup care Mă folosesc de el pentru voi, e o scară, ca scara lui Iacov, ruptă din scara lui Iacov. Nu o fi ruptă din aceea?” (citat din cartea "Cuvântul lui Dumnezeu", mesajul din data de 20 ianuarie 1973)

- Alteori, se orientează după aparenţe, nu după propria cunoaştere a evenimentelor:
“ Şi Mă uit pe pământ să văd: mai e mult ca să aduc la sfârşit toate câte sunt scrise în Carte?…” (citat din cartea "Cuvântul lui Dumnezeu", mesajul din data de 27 martie 1977)

- Alteori, nici măcar supuşii nu şi-i mai poate recunoaşte dintre ceilalţi oameni, dacă au făcut imprudenţa să se îmbrace în haine roşii:
“ …Astăzi este vremea lui roşu. Şi Eu am spus mereu, nu mai purtaţi roşu. Şi voi purtaţi! În casele voastre e roşu. Prin ce să vă cunosc de cei roşii? Că eşti roşu şi pe-afară şi pe dinăuntru.” (citat din cartea "Cuvântul lui Dumnezeu", mesajul din data de 20 feb.1980)

7. Omniprezentul “Dumnezeu de la Noul Ierusalim-Pucioasa” este luat adesea prin surprindere:

“Eu, ca Dumnezeu, nu Mă aşteptam la căderea acestui număr mare de copii…” (citat din cartea "Cuvântul lui Dumnezeu", mesajul din data de 3/16 iulie 1966)
“O, tată, nu M-am aşteptat la acest păcat. O, cum te-am răsfăţat şi cum te-am mângâiat! Poporul Meu, ai intrat în apă.” (citat din cartea "Cuvântul lui Dumnezeu", mesajul din data de 31 octombrie/13 noiembrie 1975)

Chiar şi părăsirea Verginicăi de către soţul ei legitim şi apoi fuga lui în lumea largă îl ia pe neaşteptate pe “Dumnezeul de la Noul Ierusalim-Pucioasa”. Totodată, el dezvăluie aici faptul că această căsătorie a fost făcută din interes, ca să fie el “ocrotitorul legitim al Verginicăi”, deci n-ar fi putut să dureze, îndată ce nu era întemeiată pe dragoste:
“Crezi? Să crezi, că nu M-am aşteptat. A spus că va vedea de ea, şi pentru aceasta am cununat, ca să se spună că are bărbat, şi de el, că are femeie. Dar duhul rău a fost şiret şi l-a înşelat.” (citat din cartea "Cuvântul lui Dumnezeu", mesajul din data de 10/23 februarie 1973)

8 . Atotştiitorul “Dumnezeu de la Noul Ierusalim-Pucioasa” nu ştie cum să dea de urma preferaţilor săi:
“Unde o fi Ioan de la Vladimireşti, care mărturisea mii şi mii într-o clipă? Unde o mai fi acesta?” (citat din cartea "Cuvântul lui Dumnezeu", mesajul din data de 31 decembrie 1973/13 ianuarie 1974)

9. Atemporalul “Dumnezeu de la Noul Ierusalim-Pucioasa” a pierdut de mult noţiunea timpului:

“ Vino la Mine! Nu se ştie cât timp are să mai fie de acum. Vino, tată, vino! Căci căminul e mititel…” (citat din cartea "Cuvântul lui Dumnezeu", mesajul din data de 7 ianuarie 1977)

10. Îndelung răbdătorul “Dumnezeu de la Noul Ierusalim-Pucioasa” nu se mai poate stăpâni:

“Fiilor, sunt mai rău decât lupul când îi este foame. Mi-e foame, creştine, sunt plin de foame. Dă-Mi să mănânc. Mi-e foame, poporul Meu. Creştine, dă-Mi să mănânc ce este scris în legea Mea şi nu ce ai tu în legea ta!” (citat din cartea "Cuvântul lui Dumnezeu", mesajul din data de 14 ianuarie 1966)
“…Vino, vino. Să nu vă duceţi la blocuri. Este piatră care se va sfărâma în curând. Nu mai poate Dumnezeu să rabde…” (citat din cartea "Cuvântul lui Dumnezeu", mesajul din data de 7 ianuarie 1977)

11. Oratorul “Dumnezeu de la Noul Ierusalim-Pucioasa” devine uneori confuz în vorbire:

“Ce era să fie acum, măi copiii Mei, şi ce este acum! Tată, cum încetează din viaţă! Jumătate a încetat. Când pleca cineva de la lucrarea Mea, pleca încărcat şi plin de cuvinte, iar acum se mânie şi urăşte pe cei ce vin la Mine, căci nu se mai poate spune “frate” la nimeni, că are slăbiciune, şi când îl strânge chinga rea, totul spune de la Mine. Copilul Meu, nu era vremea aceasta, dar vai de cel ce a vândut cuvântul Meu! ” (citat din cartea "Cuvântul lui Dumnezeu", mesajul din data de 26 octombrie/8 noiembrie 1967)

12. Paşnicul “Dumnezeu de la Noul Ierusalim-Pucioasa” îşi îndeamnă făţiş supuşii la violenţă:

“Acest Turculeţ merită bătut, merită bătut, tată” (citat din cartea "Cuvântul lui Dumnezeu", mesajul din data de 26 octombrie/8 noiembrie 1967)

13. Chivernisitorul “Dumnezeu de la Noul Ierusalim-Pucioasa” a ajuns falimentar, mărturisind public că este în mare “pierdere” financiară:

“Ţineţi-vă bine, măi copiii Mei, căci ce am pierdut Eu acum, n-am pierdut un leu, ci am pierdut mii şi milioane de lei. Ce era să fie acum, măi copiii Mei, şi ce este acum! ” (citat din cartea "Cuvântul lui Dumnezeu", mesajul din data de 26 octombrie/8 noiembrie 1967)