[Gabriela4ever]

Dragă Angel,
Sunt abonată de ceva vreme la newsletter-ul Crestin Ortodox şi nu am activat până azi. Am mai citit mesaje din când în când, ale utilizatorilor şi unele mi s-au părut ok, altele m-au uimit sau chiar m-au şocat, deşi nu mai sunt chiar adolescentă. De exemplu unul (creştin ortodox de frunte desigur) spunea într-un mesaj că bine i s-a făcut lui Ceauşescu că a fost executat, ba chiar trebuia executat de 10 ori....Un bun "creştin", desigur....
Am citit şi o parte din mesajele prin care unii amabili au încercat să răspundă la problema care te frământă. Încerc şi eu. Sunt mai multe aspecte, le numerotez şi le analizez separat:
1. Eu nu aş confunda credinţa cu religia. Dacă e să mă întrebi pe mine, aleg credinţa în Dumnezeu, care este unic, oricare ar fi modul în care el este adorat de oameni (deci religia). Un om credincios este bun, drept, nu minte, nu nedreptăţeşte pe nimeni, împarte casa, haina sau mâncarea lui cu un necăjit, ajută un bătrân, un bolnav....merge cam pe exemplul lui Iisus Hristos. Adică chiar face ceea ce a făcut Iisus Hristos, nu este doar demagog (vorbe goale, fără fapte). Şi nu contează dacă formal este ortodox, adventist, evanghelist, evreu etc....Mă rog, evreii nu cred in Iisus Hristos....Am şi eu încă destule întrebări ca de exemplu, dacă există un singur Dumnezeu, de ce există atâtea religii şi credinţe?
Şi eu sunt creştin ortodoxă, dar o bunică şi o mătuşă de a mea au fost adventiste, când eram mică mergeam la adunare, iar bunica mi-a citit foarte mult din biblie...Dacă ar fi fost ortodoxă, nu mi-ar fi citit, pentru că la ortodocşi nu se pune deloc accent pe citirea bibliei...Aşa că eu consider că am fost norocoasă...Bunica mea nu a mai frecventat adunarea în ultimii ani şi a fost îngropată tot cu preot ortodox...Deci diferenţa şi ruptura dintre cele două credinţe nu este chiar aşa de mare...
Eu nu mi-am făcut cruce până pe la 15 ani cred, nici nu m-am închinat la icoane sau spre răsărit, dar nu cred că Dumnezeu m-a iubit mai puţin în perioada aceea....
De altfel, chiar în Biblie, Noul Testament, Iisus Hristos a dat destule exemple că toţi suntem fraţi şi egali în faţa Lui Dumnezeu, şi că numai faptele noastre ne diferenţiază în buni sau răi...
Oricât ar susţine ortodoxia că este "dreapta credinţă", eu ca om raţional am unele reţineri atât timp cât există atâtea religii în lume şi chiar atâtea variante de creştinism....şi mai ales că nu prea observ în jurul meu creştin ortodocşi model. Oricum, nici o religie nu a reuşit să dovedească existenţa Lui Dumnezeu, pe care ştiinţa o neagă în general. Nimeni nu a dat mâna cu El şi nici nu are autograf....Ideea este că existenţa Lui Dumnezeu o simţi sau nu. Eu cred că mulţi dintre credincioşii formali nu o simt, dar ţin teorii...
2. Cred că eşti o fată deşteaptă, credincioasă şi sinceră, care îşi pune în mod serios întrebări despre ce e bine şi ce e rău şi asta este foarte bine. Şi mai bine este că până la urmă faci cum simţi...
3. Faptul că sunteţi amândoi foarte tineri poate însemna şi că nu v-a venit încă sorocul de căsătorie şi poate e doar o prietenie şi nu marea dragoste a vieţii voastre. Nu e obligatoriu că veţi rămâne împreună, nu te mai frământa atât. Timpul va decide, tu trebuie să fii înţeleaptă şi să faci ceea ce simţi în funcţie de cum evoluează lucrurile în cauză. Să te rogi la Dumnezeu să te lumineze, este opţiunea cea mai bună.
4. Dacă veţi rămâne împreună şi viaţa va decide că sunteţi jumătăţile aceluiaşi întreg, problema religiilor diferite va fi foar o formalitate, dacă vă veţi iubi şi veţi fi înţelepţi, le veţi rezolva pe toate, respectându-vă reciproc obiceiurile şi credinţele....Eu nu ştiu cine este atât de deştept să deţină adevărul absolut...eu nu cunosc! Poate în privinţa religiilor, amândoi vă înşelaţi, de aceea trebuie să fiţi moderaţi. Nu ştiu dacă tu ai fost vreodată la adunare....să ştii că nu e nici un păcat dacă te duci să vezi cum este, este interesant!
Eu nu m-aş bate cu pumnul în piept niciodată că religia mea este singura adevărată. Nici nu aş încerca să-i convertesc pe alţii, pentru că de aceea ne-a dat Dumnezeu liberul arbitru...ca să alegem!!! Cred că bătălia între religii este de fapt a mai-marilor acelor religii, care au nevoie de muşterii...Ce s-ar face preotul fără credincioşi la slujbă, ce s-ar face predicatorul fără oameni la adunare???
În orice caz, cred că Biblia trebuie să ne fie cartea de căpătâi, de acolo să ne luăm modelele....iar noi ortodocşii şi din vieţile sfinţilor (adventiştii nu cred în sfinţi de exemplu).
5. Cred că ai văzut şi tu destule exemple de credincioşi formali, care se duc la biserică mereu, ţin posturile, dar nu observi la ei nici o faptă bună...Ba mai mult, îi bârfesc şi judecă pe alţii, invidiază, urăsc...Eu una nu mă dau în vânt după genul ăsta, eu prefer omul cu fapte bune, căruia să-i poţi bate la uşă oricând când ai nevoie şi să nu-ţi spună: "nu pot să te ajut frate, trebuie să mă duc la biserică"...
Părerea mea este să fii foarte atentă în jurul tău, să observi tot ce este bun sau rău la unii sau la alţii şi să nu condamni o faptă bună doar pentru că n-a fost opera unui ortodox sau să lauzi o faptă nevrednică, doar pentru că a făcut-o un ortodox sau un preot eventual...Cât despre preoţi, este foarte important să-ţi alegi un duhovnic bun, eu aş prefera unul mai în vârstă, dar nu senil....Acela îţi poate fi şi îndrumător spiritual general...Şi pentru că eşti o fată deşteaptă şi cauti răspunsuri, eu cred că în toate este bine să te bazezi pe simţurile tale, cu speranţa că ele îţi sunt călăuzite de Dumnezeu, Cel Unic....