[vsovivi]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

161 (una sută şi şaizecişi unu) de pagini a ajuns să aibă acest megatopic ! Cred că e cel mai lung de pe forum ! Fraţilor, nu e cam multă risipă de timp şi vorbe pentru o simplă idioţie care mai şi sună la mişto: "Noul Ierusalim de la Pucioasa"!

Mihnea dragă, se pare că v-a convins sultana roşie sedomitămintă aşa cum le-a convins şi pe lingviste, aruncând după Noul Ierusalim un râu de mocircirlă ca să-L ia apa, sau un râu de murmurdărie ca să-L ia murmurdăria, şi voi, în loc să căutaţi Adevărul şi dreptatea, mila lui Dumnezeu pentru oameni, voi iată că după 161 de pagini sunteţi la fel: revoltaţi, tari la cerbice şi ceriad, inimi risipite şi îngâmfate, pline de deochi, unelte ademenitoare ridicate şi răzvrătite şi nemulţumite, pentru că voi n-aveţi atâta minte ca să citiţi ci luaţi de bun minciuna şi fariseul, BUN DE TOT, şi n-aveţi ochi, şi n-aţi luat vedere de la Dumnezeu, fiindcă nu vi-i spălaţi ci vă distraţi cu cinism, cinsimul sadic, sadismul bucuriei de răul altuia, deci dacă n-aveţi cu ce să vedeţi măreţia lui Dumnezeu Carele pe toate le rabdă... pentru ce vă tot prefaceţi atunci că o mai căutaţi?

Mai bine faceţi-vă curăţenia de Paşte, că o să vă vină musafiri, duhuri sfinte de sus, măturaţi bine dar să aveţi grijă să nu se ridice praf, acel ceva din voi care se crede el ceva, că el e ceva, că vânturile ce şi le-au dat astea două lingvisvistiutiuţe vrednicuţcuţe, vor să pară prin mulţimea citatelor că iată ce mare furtună au stârnit ele, furtuna curăţeniei, că ele pare că au citit totul şi pare că s-au convins că e minciună, că nu se împlineşte, că nu e Iisus, Cuvântul lui Dumnezeu... deci lăsaţi-le că or să se îndulcească ele singure în suc propriu, în vânturile, în aerele pe care şi le-au dat şi o să li se răstoarne bărcuţa lor, şi atunci dracul va râde, iar eu nu, că mi-a fost milă de ele pentru că au citit atâtea din Sfintele Cărţi, dar nu le pot opri ca să nu se ducă pe pustii fiindcă ele cu tot dinadinsul ispitesc pe Dumnezeu ca să se taie în săbiile Lui... deşi iată pe câte pagini am încercat să le mustru cu duhul blândeţii, ca să le reântorc la Credinţă... dar nu m-au ascultat, aşa că le las să-şi ia ele ceea ce vor ele să-şi primească... nu e ameninţare ci trebuie să ascult de Domnul care a zis aşa ceva, că nu îmi amintesc prea clar: ''Dacă nu vă primesc pe voi, lăsaţi-i, nu ziceţi ca să se coboare foc din cer peste ei, căci voi sunteţi ai altui Duh, şi dacă nu vă primesc pe voi, pe Mine nu mă primesc, şi nu pe Fiul Omului, ci pe Tatăl Carele L-a trimis pe El, ci voi scuturaţi-vă praful de pe tălpile picioarelor ca să le fie lor mărturie, pentru ziua aceea, căci atunci mai uşor va fi pământului sodomei şi gomorei căci dacă ar fi avut ei darul acesta s-ar fi pocăit, sau mai uşor le va fi sectanţilor şi ereticilor că mândria lor e apă de ploaie faţă de mândria acestor fii nerecunoscători îmbrăcaţi în roşu ca toţi sedomiţii, până şi poporul răzvrătit care a murit în pustie va fi deasupra multora în ziua aceea căci ei sufereau de foame şi sete şi frig şi căldură şi frică pentru obligaţia de a muri luptând pentru Israel cu sabia în mână, dar fiii aceştia nerecunoscători au primit toate bunătăţile şi cu toate astea au lovit mereu în ţepuşă, deci lăsaţi-i, nu-i osândiţi că iată şi-au luat răsplata lor''... deci iată că ascult şi îmi scutur şi eu covoarele, îmi scutur tastatura, îmi scutur stiloul, pixul, pana, şi vă las să vă continuaţi ciuda şi cerbiciada inqqqizitorială... cât poftiţi împreună fiind voi cu duhul rău şi pofticios cu care omul rău şi necredincios s-a unit pe la cinci palme, acoperind ochii şi zicând mereu în băşcău: Prooroceşte cine te-a pleznit! '' Burtă mălai se urcă-n tranmvaivai, tranmvaiul galben fără cai porneşte, burtă mălai plezneşte.''

Dar măreţia lui Dumnezeu este, măi Israele din creştini, din români... Şi nu se poate astupa sau pune sub obroc, oricâte ghilimele aţi pune la unele cuvinte învârtoşând sensurile şi oricât aţi ''constata'' voi, în mod stupstupid de viesiespicid, că lucrurile parcă ar sta viceversa:

DECI:

Dacă şi cu parcă se plimbau pe barcă, barca era plină de mickiduţi, dănţuiau, se veseleau, se măritau şi se însurau, îşi făceau daruri unii altora, dar valul a venit, barca a trosnit cu trosnet mare, proorociţele s-au scufundat, dracul s-a distrat şi nu eu m-am bucurat, iar nenia fariseul cărturar şi făţarnic, ăla cu eretele pe umărul drept şi-a luat pisikaa în lesă şi s-a dus la furat cinstea şi smerenia copiilor prin alte părţi ca să-i dea pe toţi la tantanti grijania... ce ea mergea şi ea clătorind călărind pe dihăni... aşa ca o călăuză căldicea ce bea, bea, bea, din cupa aia aristocratică plină cu spurcăciuni. Şi apoi, la sfârşit, dacă dacă nu era, parcă parcă se-nneca. Cam aşa se va sfârşi dragă Maria Magdalena şi povestea ta, asemenea. Că alt final eu nu pricep că ar rezulta din strădania ta.

Căci:

''Cine seamănă vânt va culege furfurtună'' pentru ziua cea bună !!!

Mulţumesc Doamne, Iisuse Hristoase şi Cuvinte al lui Dumnezeu, că ne-ai răbdat atâtea hule pe atâtea pagini. Mai iartă-ne încă odată, pentru rugăciunile Vasului Tău. (la sf. Verginica mă refer şi la toţi copiii ei)